Povestea lui Andreas Moser e una parcă desprinsă din filmele de la Hollywood – sau ar putea fi, la o adică, inspiraţie pentru un astfel de film. S-a decis că vrea mai mult de la viaţă şi că nu îşi mai doreşte să stea închis într-un birou după o experienţă aproape de moarte, scrie Vocea Transilvaniei.

Andreas Moser a vizitat şi locuit în oraşe din zeci de ţări din întreaga lume, însă pentru prima dată s-a simţit „acasă” în Târgu Mureş, România. Oamenii de aici l-au făcut să se simtă, timp de un an, „român”. 

De ce ai ales să rămâi în Târgu Mureş un an întreg, nu doar şase luni cum ai locuit în alte oraşe din lume?

Andreas Moser: Iniţial am vrut să stau doar şase luni, dar apoi a devenit primul loc dintre toate în care am locuit în ultimii şase ani în Europa unde m-am simţit ca acasă. Asta datorită oamenilor pe care i-am cunoscut. Chiar a fost locul, Târgu Mureş, unde încă din prima săptămână am cunoscut oameni care mi-au devenit prieteni foarte buni.

Ai vizitat multe dintre oraşele din România şi în special din Transilvania, în timpul petrecut aici. La ce te-ai aşteptat când ai venit aici şi care au fost surprizele de care ai avut parte? Atât cele bune cât şi cele neplăcute.

Andreas Moser: Trebuie să recunosc, chiar dacă mi-e ruşine să o fac, dar nu ştiam aproape nimic despre România. Singurul lucru cu care asociam România înainte erau munţii.

Când am ajuns aici am realizat că e mai frumos decât mă gândeam. Am fost impersionat de oraşele din Transilvania, de Cluj, de Târgu Mureş la o scară mai mică, oraşele cu influenţe austro-ungare. Ce m-a surprins a fost diferenţa foarte mare între viaţa de la oraş şi cea de la sat. Trebuie să ieşi la 5 km dintr-un oraş şi parcă ajungi în trecut, în urmă cu 50 de ani. Drumurile nu sunt asfaltate, o parte dintre oameni circulă cu căruţe trase de cai. 

Citiţi interviul integral pe www.voceatransilvaniei.ro