Grupul BRICS, al unora dintre cele mai influente economii emergente, asociat cu eforturile axei Rusia-China de a diminua supremaţia Occidentului în lumea financiară şi în economie, s-a dublat ca număr prin includerea, de la 1 ianuarie, a Arabiei Saudite, Iranului, Emiratelor Arabe Unite, Egiptului şi Etiopiei.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunţat că peste 30 de ţări şi-au exprimat interesul de a stabili legături cu BRICS. Puţine au fost invitate să participe la recentul val de extindere, iar dintre acestea doar Argentina a refuzat propunerea. Lista noilor veniţi include mai multe nume problematice pentru Vest. Decizia Arabiei Saudite, cel mai mare exportator de petrol şi liderul OPEC, ridică cele mai multe întrebări.  Intrarea acestui stat în BRICS, alături de vechii membri Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, s-a întâmplat când saudiţii şi Israelul negociază fără publicitate un acord de pace care va fi lubrifiat cu un tratat de apărare între SUA şi Arabia Saudită, notează The Wall Street Journal. Prin urmare, de ce liderul saudit Mohammed bin Salman ar pune aceste alianţe în pericol prin aducerea ţării sale în BRICS?

La începuturile sale, grupul statelor emergente se axa mai mult pe încurajarea creşterii economice. Dar în ultimii ani, sub conducerea Chinei şi Rusiei, BRICS a evoluat într-un bloc diplomatic care să contracareze influenţa occidentală. Grupul ar dori să creeze un sistem global alternativ de finanţare mai puţin dependent de dolarul american pentru tranzacţii şi mai puţin vulnerabil la sancţiunile occidentale.

Preşedintele chinez Xi Jinping, în special, a insistat ca BRICS să se extindă pentru a-şi spori puterea împotriva SUA şi aliaţilor săi. Anul trecut, grupul a lansat invitaţii către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iran, Etiopia şi Argentina. Noul preşedinte argentinian Javier Milei a refuzat invitaţia, ceea ce arată o bună judecată, având în vedere cât de mult are nevoie ţara sa de finanţare occidentală. BRICS nu-i aduce nimic.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre judecata saudiţilor. Negocierile privind o apropiere între Regat şi Israel au fost puse pe pauză de când a izbucnit războiul Israel-Hamas, pe 7 octombrie. Dar sursele WSJ spun că ambele părţi ar dori să reia discuţiile după ce războiul se încheie, iar negocierile sunt finalizate în proporţie de 70%.

Saudiţii doresc ca stabilitatea Orientului Mijlociu să se concentreze pe modernizare şi dezvoltare economică. Esenţială pentru această stabilitate este o garanţie de securitate din partea SUA, asemănătoare cu ceea ce are Washington cu Australia şi Japonia. Aceasta ar fi o asigurare împotriva eventualelor agresiuni irano-şiite.

Întrebarea este de ce o ţară care caută o astfel de garanţie s-ar alinia unui bloc de naţiuni care include acum Iranul, Rusia şi China, principalii adversari geopolitici ai Americii. Rusia – a se înţelege Vladimir Putin – este preşedintele BRICS în 2024. Acest lucru trimite un mesaj deloc liniştitor senatului SUA, care ar trebui să aprobe tratatul de apărare cu 67 de voturi. Aceste voturi nu vor fi uşor de obţinut având în vedere ostilitatea din stânga democrată faţă de prinţul moştenitor saudit.