Costurile împrumuturilor guvernamentale au crescut vertiginos la periferia blocului monetar format din 19 ţări de când BCE a dezvăluit joia trecută planurile de majorare a ratelor dobânzilor pentru a domoli inflaţia ridicată care riscă să se înrădăcineze.

Mişcarea a fost apoi exacerbată de decizia BCE de a nu detalia planurile sale de limitare a creşterii costurilor de împrumut, ceea ce a generat temeri că factorii de decizie politică au fost mulţumiţi de situaţia naţiunilor mai îndatorate, precum Italia, Spania şi Grecia.

Confruntându-se cu ameninţarea unei repetări a crizei datoriilor care aproape a dus la prăbuşirea monedei unice în urmă cu un deceniu, BCE a schimbat cursul, planificând o nouă schemă de sprijin şi direcţionând către naţiunile îndatorate banii proveniţi din datoriile ajunse la scadenţă în cadrul schemei sale de sprijin în pandemie de 1.700 de miliarde de euro, care s-a încheiat recent.

În cadrul conferinţei de miercuri, şeful băncii centrale olandeze, Klaas Knot, a declarat că factorii de decizie politică au cerut personalului BCE să lucreze într-un ritm accelerat la noul instrument. "Nu ştim dacă va fi suficient, depinde de modul în care vor reacţiona pieţele. Dar dacă nu va fi suficient, fiţi siguri că suntem pregătiţi", a spus Knot.

Omologul său slovac, Peter Kazimir, a declarat că este încă "prematur" să se discute detaliile despre cum va arăta un nou instrument.

Investitorii au salutat intenţiile BCE, dar au fost totuşi dezamăgiţi de lipsa de detalii şi de lipsa unui angajament ferm.

"Cred că, în esenţă, este minimul minimul la care ne-am putea aştepta, dar cred, de asemenea, că este cel mai realist rezultat din ceea ce ar putea compromite astăzi", a declarat economistul Danske Bank, Piet Christiansen.

Euro a scăzut cu aproximativ 0,7% faţă de dolar după declaraţia BCE, în timp ce randamentele italiene au sărit cu aproximativ 7 puncte de bază.

Între timp, diferenţialul dintre obligaţiunile italiene şi germane pe 10 ani, un indicator cheie, a crescut până la 241 în perioada imediat următoare anunţului, dar apoi a revenit la 231, indicând încrederea că BCE va acţiona mai ferm, poate la şedinţa de politică monetară din 21 iulie, când este aproape sigur că va majora ratele pentru prima dată în peste un deceniu.

Măsura BCE vine în aceeaşi zi în care se aşteaptă ca Rezerva Federală a SUA să majoreze ratele dobânzilor.