Banca Transilvania, cea mai mare din România, şi-a actualizat previziunile pe termen scurt şi mediu privind evoluţia economie, care indică perspective de încetinire a ritmului anual de creştere economică de la 5,9% în 2021 la 3,2% în 2022, pe fondul temperării consumului privat, principala componentă a PIB, de la 7,9% an/an la 3,7% an/an, în contextul intensificarii presiunilor inflaţioniste şi a incertitudinilor create de  evenimentele din Ucraina şi consecinţele acestora.

Pe de altă parte, banca se aşteaptă la accelerarea investiţiilor productive în economie, de la 2,3% an/an în 2021 la 4,7% an/an în 2022, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi implementării programelor Uniunii Europene, într-un context de forţă majoră, dată fiind situaţia din Ucraina ,care ar putea determina unele companii să descopere oportunităţile de a dezvolta planuri de investiţii în România.

“În acest scenariu consumul public ar putea accelera de la 0,4% an/an în 2021 la 3,7% an/an în 2022, ca urmare a perspectivelor de implementare a programelor UE”, spune Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică în cadrul instituţiei.

La nivelul cererii externe nete acesta se aşteaptă la majorarea exporturilor şi importurilor totale cu 5% an/an, respectiv cu 6% an/an în 2022.

Totodată, ritmul anual de creştere economică ar putea accelera la 4,3% în 2023 şi 4,5% în 2024, pe fondul continuării ciclului investiţional post-pandemie, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB-ului.

Astfel, investiţiile productive s-ar putea majora cu dinamici anuale de 4,1% în 2023, respectiv 5,5% în 2024, evoluţie puternic influenţată de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de implementarea programelor Uniunii Europene.

Pentru consumul privat, principala componentă a PIB, analiştii BT estimează creştere, cu dinamici anuale de 5,6% în 2023 şi 5,0% în 2024, determinată de convergenţa veniturilor spre media europeană, decelerarea presiunilor inflaţioniste şi nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare.

În acest scenario, consumul public s-ar putea majora cu un ritm anual de 4,3% în 2023 şi 2024, evoluţie susţinută de implementarea programelor Uniunii Europene.

La nivelul cererii externe nete Andrei Rădulescu  prognozează creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6,3% şi 6,9% în perioada 2023-2024.

De altfel, potrivit analizei BT, ritmul anual de creştere economică ar putea accelera la 4,3% în 2023 şi 4,5% în 2024, pe fondul continuării ciclului investiţional post-pandemie, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB-ului.

Totuşi, Andrei Rădulescu atrage atenţia asupra gradului ridicat de incertitudine asociat prognozelor macroeconomice, în contextul modificărilor structurale la nivel mondial (deglobalizare) şi semnalelor de reconfigurare pentru arhitectura monetar-financiară

internaţională, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina. Pe de altă parte, el subliniază că pieţele financiare internaţionale au înregistrat o ameliorare a climatului în perioada recentă, ceea ce exprimă premise de continuare a ciclului investiţional post-pandemie în sfera economiei reale pe termen scurt.

Andrei Rădulescu mai precizează că investitorii străini continuă să fie optimişti cu privire la potenţialul economiei interne (fluxuri în majorare cu peste 10% an/an în perioada ianuarie – februarie), aspect influenţat de structura solidă de rezistenţă a economiei.