♦ Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de bănci ♦ Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri este aplicabil tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere) ♦ BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băncilor ♦ Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor după majorarea dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare ♦ Profitul sistemului bancar românesc a urcat în 2023 la un nou maxim istoric de aproape 14 mld. lei.

Băncile comerciale din România încep să plătească din acest an im­po­zitul su­plimentar de 2% din cifra de afa­ceri, iar plăţile se fac trimes­tri­al, prima plată urmând să fie reali­zată în 25 aprilie. În contul acestui impozit supli­mentar, băncile vor plăti în plus la buget în jur de 1 mld. lei pe an, potrivit estimărilor BNR.

Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de instituţiile de credit. BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit supli­mentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, repre­zentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băn­cilor. Calculele băncii centrale au luat în conside­rare o cifră de afaceri echivalentă cu datele anualizate aferente lunii iulie 2023.

În anul 2024, Ministerul Finanţelor aşteaptă la buget 3,1 mld. lei de la bănci, din care 2,3 mld. lei din impozitul pe profit şi 0,8 mld. lei din impo­zitul pe cifra de afaceri, conform legii bugetului. Această taxă bancară supli­mentară nu are termen-limită de aplicare, fiind cu caracter perma­nent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezul­tatul financiar (profit sau pierdere).

Acest nou impozit va putea fi gestionat de bănci, mai ales de băn­cile mari, şi deşi acestea vor plăti mai mulţi bani la buget, sistemul bancar va rămâne cu un profit consis­tent şi în 2024, după ce în 2023 câştigul a atins un nou nivel record, de aproape 14 mld. lei. Profitul băncilor în 2023 a ajuns la un vârf de 13,7 mld. lei, peste câştigul din tot anul 2022, de 10 mld. lei, în contextul dobânzilor mari.

„În ceea ce priveşte declararea, acest impozit suplimentar se declară tot prin formularul D100, dar selectând o creanţă fiscală diferită de cea de impozit pe profit. Mai exact, în acest caz, băncile vor trebuie să selecteze creanţa fiscală nou intro­dusă prin ordin al preşedintelui ANAF referi­toa­re la impozitul pe cifra de afaceri datorat de insti­tu­ţiile de credit («117—Impozit pe cifra de afaceri datorat de instituţiile de credit - PJ române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit - PJ străine»)“, a explicat pentru ZF Ionuţ Mestă­căneanu, tax director la KPMG.

El a amintit că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri datorat de bănci începând cu 2024 se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata (pentru primele trei trimestre ale anului), respectiv până la data de 25 martie inclusiv a anului următor pentru trimestrul IV. Astfel, pentru trimestrul I 2024, impozitul suplimentar va trebui calculat, declarat şi plătit până la data de 25 aprilie 2024, în timp ce impozitul pentru trimestrul IV 2024 va trebui calculat, declarat şi plătit până la 25 martie 2025.

„Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat începând cu trimestrul II se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul“, a mai spus reprezentantul KPMG.

Cifra de afaceri luată în calculul noului impozit suplimentar ar include veniturile băncilor din activitatea operaţională, nu şi venituri excepţionale (cum ar fi, de exemplu, venituri din reversarea unor provizioane).

Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe şi comisioane, câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi cele nedestinate tranzacţionării (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire (net), diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net şi alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale.

Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor odată cu majorarea accelerată a dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare. Astfel, a existat iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor în Italia, Spania, Lituania sau Slovenia. Iniţiativele menţionate au caracter excepţional şi sunt limitate în timp. Însă, autorităţile din România au introdus în cadrul unui pachet de reforme fiscale taxa bancară suplimentară cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar consemnat, cu introducerea unor cote de impozitare diferenţiate (2% din cifra de afaceri în 2024, respectiv 2025, urmând ca taxă să fie redusă începând cu anul 2026), susţine BNR.

Impactul preconizat al taxelor echivalează cu 1,3% din fondurile proprii bancare în Italia, 1,7% din fondurile proprii bancare în Slovenia sau 0,6% din fondurile proprii bancare în Spania.

Cum se calculează, declară şi plăteşte impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor

► Instituţiile de credit (persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine) datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2025 inclusiv;

b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

► Cifra de afaceri cuprinde: a) venituri din dobânzi; b) venituri din dividende; c) venituri din taxe şi comisioane; d) câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net; f) câştiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net; k) alte venituri din exploatare.

► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plăteşte trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I - III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

► Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri este cheltuială nedeductibilă.

► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

► Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.