Poate că ne îndreptăm spre o recesiune globală, dar există un grup de oameni care se pare că nu se pot opri din cheltuieli, cei mai bogaţi din lume. În timp ce vânzările cu amănuntul în general au scăzut, iar piaţa bursieră a scăzut cu 20% anul trecut, cheltuielile pentru bunuri şi experienţe de lux au crescut, de fapt, cu aproximativ aceeaşi sumă în 2022, conform Financial Times.

Datele, care provin dintr-un nou studiu Bain & Company privind piaţa luxului, contestă o mare parte din înţelepciunea noastră convenţională despre cheltuielile de lux şi despre cei bogaţi în general.

Pentru început, boom-ul de anul trecut al pieţei de 1,38 trilioane de euro a fost determinat aproape în întregime de generaţiile Z şi Y, care au dominat piaţa bunurilor personale (inclusiv îmbrăcăminte de lux, genţi, bijuterii etc.). “Cheltuielile Generaţiei Z şi chiar ale generaţiei Alpha, mai tânără, vor creşte de trei ori mai repede decât ale altor generaţii până în 2030”, potrivit Bain.

Contrazicând şi mai mult presupunerile noastre, acest boom al luxului nu a fost alimentat de China, care a fost încă închisă în mare parte a anului trecut, ci de SUA, care a condus piaţa, iar New York-ul a fost cel care şi-a dublat statutul de capitală mondială a luxului. În ciuda faptului că toţi banii de pe Wall Street şi din Silicon Valley s-au mutat în locuri precum Miami, Los Angeles sau Austin, Big Apple este în continuare locul în care oamenii se duc să cheltuiască sume mari de bani pe lucruri precum bijuterii, ceasuri, genţi de mână şi turism de lux.

Trebuie să spun că nu m-aş fi aşteptat la mare lucru. Credeam că şi persoanele cu averi nete mari vor fi ceva mai sensibile la scăderea abruptă a preţurilor activelor, având în vedere că acestea sunt, de obicei, persoane ai căror bani provin în mare parte din active şi nu din venituri. Poate că ar cheltui, dar nu într-un mod care să reflecte de fapt scăderea acţiunilor, ci doar în sens ascendent.

Dar experţii în lux spun că, pur şi simplu, s-a creat atât de multă bogăţie în ultimele două decenii încât chiar şi o corecţie de 20% a preţului la bursă este o bubuitură pentru primele 5% din piaţă, iar acest top 5% reprezintă 40% din vânzările globale ale pieţei de lux, potrivit lui Milton Pedraza, CEO al Luxury Institute din New York.

“OK, deci piaţa este în scădere, poate că, dacă am un birou de familie, cecurile pe care le trimit într-o anumită lună vor fi de 80.000 de dolari în loc de 100.000 de dolari”, spune Pedraza, care analizează industria bunurilor şi serviciilor premium. Dar multe familii nu au clipit, spune el. “Există încă multă bogăţie acolo”.

Oamenii bogaţi au mai mult timp în care să-şi cheltuiască banii, deoarece acum trăiesc cu aproximativ un deceniu mai mult decât omologii lor cu venituri mici, datorită unei mai bune asistenţe medicale, diete, nutriţie şi odihnă. Pedraza crede că noţiunea că cei bogaţi sunt dependenţi de muncă este un mit. Pentru ei, spune el, “este un sprint, nu un maraton. Poate că muncesc din greu pentru a încheia o afacere, iar apoi pleacă într-o vacanţă lungă”. El estimează că persoanele UHNW pe care le intervievează lucrează în mod regulat aproximativ şase ore pe zi, “aşa că sunt mai puţin stresate”.

Nu numai că cei bogaţi trăiesc mai mult, dar sunt mai mulţi decât înainte, datorită creşterii continue a unei clase de proprietari de active în ţările în curs de dezvoltare, iar după o jumătate de secol de creştere economică accelerată, există, de asemenea, mai multă bogăţie intrageneraţională, remarcă Claudia D'Arpizio, partener Bain. “Aveţi acum cinci generaţii” de consumatori de lux care cumpără mărci precum Vuitton, Hermès sau Chanel, cu care au crescut literalmente.

Brandurile de acest gen sunt cele care s-au descurcat cel mai bine în ultima vreme. Au reuşit acest lucru rămânând extrem de luxoase, în loc să încerce să atragă partea mai mare, dar mai vulnerabilă din punct de vedere economic, cea mai mică de 80% din consumatori. “Au ţintit o mentalitate, mai degrabă decât un grup demografic”, spune Pedraza, iar această mentalitate este “”Bunica (sau străbunica), pot împrumuta geanta Kelly?””

Acest lucru ne duce la un alt motiv din spatele boom-ului luxului, creşterea unei pieţe secundare. Furnizorii de produse de epocă de lux sunt omniprezenţi în oraşele în care locuiesc clienţii şi în locurile în care aceştia îşi petrec vacanţele. Dar există şi revânzători online pe piaţa de masă, cum ar fi The RealReal, care oferă profesioniştilor care lucrează un loc de revânzare a articolelor de îmbrăcăminte sau a bijuteriilor de lux folosite.

Una dintre cele mai interesante diferenţe dintre boom-ul luxului de după Covid şi piaţa de după 2008 este că, de data aceasta, nu pare să existe nici-o preocupare cu privire la consumul ostentativ. Poate că aceasta este o rămăşiţă din epoca Trump “lăcomia este bună”. Sau poate că reflectă răspunsuri politice diferite la crizele respective. După criza financiară globală, guvernele au salvat companiile. După pandemie, consumatorii americani au primit 2 trilioane de dolari în stimulente. Este clar că i-au cheltuit.

Pe măsură ce inflaţia (care a lărgit şi piaţa de lux în 2022 prin creşterea preţurilor) începe să muşte, veţi vedea cum cei 80% din consumatorii de lux mai mici vor cădea. Aceştia ar putea fi dispuşi să cumpere o brăţară Chanel sau o eşarfă Hermès o dată pe an, dar au şi datorii, care devin din ce în ce mai costisitoare.

În ceea ce priveşte cei mai bogaţi din lume, banii lor şi stilul lor de viaţă par să reflecte cu adevărat o nouă eră aurită. Nu pot să nu mă întreb când şi cum se va termina totul.