Datele au fost furnizate de Eco-Rom Ambalaje pentru sectoarele 1, 2, 3, 5 şi 6, unde compania asigură serviciul de colectare separată în parteneriat cu operatorii de salubritate, şi respectiv de Rebu, pentru sectorul 4.

Cantităţile de deşeuri de ambalaje (plastic, metal, hârtie, sticlă) care au fost colectate în pubelele speciale şi apoi reciclate în fiecare sector au fost împărţite la numărul de locuitori din fiecare dintre aceste zone administrativ-teritoriale, obţinându-se cantităţile colectate separat pe cap de locuitor.

Cei mai preocupaţi bucureşteni de colectarea separată sunt, de departe, cei din sectorul 1, unde fiecare separă, în medie, 400 de grame de deşeuri de ambalaje pe lună, care ajung la reciclare.

În clasament urmează sectorul 4, unde se reciclează lunar, de la fiecare locuitor, câte 100 de grame de deşeuri de ambalaje.

În sectorul 2, de la fiecare locuitor se reciclează lunar 90 de grame de deşeuri ambalaje, iar în sectoarele 3 şi 6 - câte 70 de grame.

În coada clasamentului este sectorul 5, unde fiecare locuitor trimite, în medie, lunar la reciclare doar 5 grame de deşeuri de ambalaje.

Potrivit unui studiu realizat de Eco-Rom Ambalaje, în mediul urban, populaţia separă, în containerele speciale, 6,3 la sută (8,4 kilograme) din totalul deşeurilor reciclabile generate (134,6 de kilograme de deşeuri reciclabile generate anual de o persoană). Din masa totală de deşeuri reciclabile, deşeurile de ambalaje reprezintă aproximativ 50 la sută (65 de kilograme).

Astfel, o persoană generează lunar peste 11 kilograme de deşeuri reciclabile, dintre care mai bine de jumătate sunt deşeuri de ambalaje care pot fi depuse, pentru a fi reciclate, în pubelele colorate. În schimb, populaţia din mediul urban separă în medie pe lună doar 0,7 kilograme de deşeuri, potrivit studiului citat.

Potrivit informaţiilor transmise de Eco-Rom Ambalaje şi Rebu, sectorul 1 este de departe cel mai dotat, cu 915 containere puse la dispoziţia locuitorilor, pe stradă şi la scările de bloc, urmat de sectorul 4, cu 394 de containere, sectorul 2, cu 302 containere, sectorul 6, cu 222 de containere, sectorul 3, cu 158 de containere şi sectorul 5, cu 71 de containere.

Rebu precizează că, în sectorul 4, are contracte cu 238 de asociaţii de proprietari, la care sunt amplasate peste 200 de containere de 1,1 metri cubi, aproximativ 60 de pubele de 120 şi 240 de litri şi mai distribuie lunar aproximativ 3.000 de saci. La acestea se adaugă 32 de puncte de colectare selectivă stradale, cu câte trei containere de 2,5 metri cubi, pentru plastic şi metal, hârtie şi, respectiv, sticlă.

Cu cel mai mare număr de pubele pentru colectarea separată, sectorul 1 are cea mai mică populaţie - 225.400 de persoane. Sectorul 4 are o populaţie de 287.800 de persoane, în sectorul 2 sunt 345.400 de persoane, cea mai numeroasă populaţie (385.400 de persoane) este în sectorul 3, urmat de sectorul 6 (367.800 de persoane), în timp ce în sectorul 5 locuiesc 271.600 de persoane, conform datelor de la recensământul din 2011.

Astfel, în sectorul 1, un punct de colectare separată, format din trei pubele, deserveşte aproximativ 730 de oameni, în timp ce în sectorul 3, de exemplu, este un punct de colectare la peste 7.200 de persoane.

Reciclarea ambalajelor poate aduce venituri frumoase, care nu revin însă administraţiilor locale, ci operatorilor de salubrizare.

După cum arată datele transmise de Eco-Rom Ambalaje, pentru o tonă de PET, reciclatorul plăteşte între 100 şi 400 de euro, pentru hârtie /carton - între 30 pu 80 de euro pe tonă, pentru sticlă - între 18 şi 23 de euro pe tonă, iar pentru aluminiu - între 900 şi 1.000 de euro pe tonă.

Astfel dacă bucureştenii ar recicla măcar câte o jumătate de kilogram din fiecare tip de deşeu de ambalaj pe lună, în sectorul 1 s-ar strânge minimum 1,5 milioane de euro, în sectorul 2 - 2,3 milioane de euro, în sectorul 3 - 2,6 milioane de euro, în sectorul 4 - 2 milioane de euro, în sectorul 5 - 1,8 milioane de euro, iar în sectorul 6 - 2,5 milioane de euro.