♦ La Bucureşti, BET scade cu 1,25%.

Indicele paneuropean Stoxx 600 se deprecia cu 2% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de vineri, acţiunile din segmentul de retail înregistrând cele mai mari scăderi într-un moment care aproape toate sectoarele şi bursele europene au intrat în teritoriu negativ.

Acţiunile din industria de petrol şi gaze creşteau la un moment dat cu 0,8%, scrie CNBC.

Indicii FTSE 100 din Londra şi DAX 30 din Frankfurt scădeau cu 1,3%, respectiv cu 1,6% spre finalul sesiunii. Indicele francez CAC 40 şi IBEX din Madrid erau pe minus cu 1,8%, respectiv cu 1,2%, conform MarketWatch.

La Bucureşti, indicele BET afişa o scădere de 1,25%, potrivit datelor BVB.

Niciunul dintre emitenţii incluşi în indice nu înregistra creştere, dinamica lui fiind determinată, în principal, de evoluţia Sphera Franchise Group (minus 3,5%), Alro Slatina (3,3%) şi Aquila (2,5%). BET înregistrează o scădere de 5,85% în 2022, arată datele BVB.

Anterior, Dow Jones Industrial Average a pierdut peste 1.000 de puncte pe 5 mai, zi în care indicele Nasdaq Composite a scăzut cu aproape 5%, ştergând astfel perfor­manţa pozitivă de miercurea trecută.

Uşurarea iniţială creată de decizia Rezervei Federale de a nu majora dobânda de referinţă cu două treimi de punct procentual a fost urmată de un val de îngrijorări conform cărora înăsprirea politicii monetare a Fed ar putea afecta creşterea economică a SUA.

Indicii Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq scădeau, în medie, cu 1,8% vineri, la scurt timp de la startul se­siunii de tranzacţionare din New York.

Pieţele se aşteaptă acum ca banca centrală americană să mărească mai agresiv ratele dobânzilor în lunile următoare. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a spus că majorarea cu 50 de puncte de bază „ar trebui să se afle pe agendă în următoarele două întâlniri” ale instituţiei, însă a semnalat că Rezerva Federală nu va efectua creşteri mai mari de o jumătate de punct procentual.

Vineri, băncile naţionale din Cehia şi Polonia şi-au majorat politica de dobândă monetară cu câte 75 de puncte procentuale la 5,75%, respectiv la 5,25%.

„Economia americană este foarte puternică şi este bine poziţionată pentru a suporta o înăsprire a politicii monetare”, a spus Powell, adăugând că Fed îşi va reduce semnificativ bilanţul de active.

Unii investitori se întreabă acum cât de mult va creşte Fed ratele dobânzilor pentru a reduce inflaţia în următorii doi ani şi cum vor afecta deciziile instituţiei economia SUA şi profiturile din mediul corporate.

„Luând în calcul toţi factorii externi – în principal lockdown-urile Covid-19 din China, intensificarea problemelor lanţurilor de aprovizionare şi conflictul ruso-ucrainean care ridică preţurile la energie... ne confruntăm cu o mulţime de incertitudini”, spune Seema Shah, strateg-şef la compania de asset management Principal Global Investors.

În aprilie, compania de cercetare Fundstrat spunea că există o şansă de 90% ca acţiunile americane să fi trecut de minime, iar furnizorul de servicii financiare RIA Advisors sugera că acţiunile vor creşte puternic în următoarea lună sau două, conform Business Insider.

Mike Wilson, strateg în pieţe de capital din SUA, Morgan Stanley, nu exclude posibilitatea unui raliu pe termen scurt, însă crede că acţiunile mai pot coborî considerabil.

„Nu putem exclude nimic pe termen scurt, însă vrem să fim înţeleşi: piaţa bear este departe de a se fi încheiat”, spune Wilson.

Strategul adaugă că acţiunile au de-a face cu un fundal extrem de complicat: societăţile se confruntă atât cu inflaţia, cât şi cu un ritm mai slab de creştere într-o perioadă în care Rezerva Federală a început să majoreze agresiv ratele dobânzilor.

El crede că, în cel mai rău caz, S&P 50 ar putea scădea cu încă 19% prin raport cu valoarea din 4 mai. Luând în calcul declinul din 5 mai, scăderea ajunge la 16%.

De altfel, S&P 500 şi Bloomberg US Aggegate Bond, care acoperă titluri de trezorerie din SUA, obligaţiuni corporative bine cotate şi titluri garantate prin ipoteci, înregistrează declinuri semnificative de la începutul anului, marcând astfel cea mai mare scădere simulată din 1976. Ultima dată când ambii indici au coborât în acelaşi an a fost în 1994, evoluţia actuală subliniind lipsa de opţiuni a investitorilor din Statele Unite.