Patru braşoveni, un clujean şi un olandez au înfiinţat start-up-ul Machinations, care oferă o platformă de dezvoltare şi testare a jocurilor video online. După ce unii dintre fondatori au colaborat cu giganţi precum LEGO, start-up-ul îşi propune să schimbe total modul în care se face astăzi game design. 

Înfiinţat în martie 2018 în Luxemburg, start-up-ul Machinations este o platformă de game design (de creare, vizualizare, testare şi optimizare a jocurilor – n.r.) care îşi propune să schimbe modul în care se lucrează în prezent într-o industrie care a generat venituri de aproape 150 miliarde dolari la nivel global în 2019.

Construit în baza lucrării de doctorat a olandezului Joris Dormans, profesor în cadrul Amsterdam University, proiectul Machinations este condus astăzi de braşoveanul Mihai Gheza, care are 34 ani. Inovaţia adusă de Dormans prin varianta academică a proiectului Machinations şi utilizată mai târziu de Gheza şi echipa lui constă în utilizarea unui limbaj de tip UML (Unified Modeling Language) – reprezentând un limbaj standard pentru descrierea de modele şi specificaţii software – creat specific pentru industria de jocuri.

Practic, prin intermediul platformei utilizatorii pot modela orice fel de sistem, oricât de complex, într-o diagramă interactivă pentru a vizualiza modul în care aceasta funcţionează. „Diagramele Machinations sunt concepute pentru a reprezenta mecanici de joc într-un mod accesibil, dar care totuşi păstrează caracteristicile structurale şi dinamicitatea jocurilor pe care le reprezintă. Mai mult decât atât, diagramele sunt «vii», sistemele pot fi testate şi vizualizate într-un mod interactiv, animat. Modelele care sunt folosite în general pentru a reprezenta aceste mecanici de joc sunt complexe şi câteodată inaccesibile designerilor şi de cele mai multe ori nu au un nivel potrivit de abstractizare”, explică Mihai Gheza, cofondator şi CEO al Machinations, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

Revoluţia în domeniu vine din posibilitatea de a urmări în timp real caracteristicile structurale şi mecanicile jocului. Aşa cum explică fondatorii start-up-ului, platforma vine şi oferă un limbaj necesar pentru designeri, încât aceştia au nevoie de o modalitate de a discuta şi de a descrie aceste mecanici care sunt ascunse de multe ori în spatele codului. „Cu Machinations vrem să schimbăm modul în care se face acum game design: bazat foarte mult pe intuiţie, foi de calcul (spreadsheet) de mii de rânduri şi numeroase cicluri de iteraţii costisitoare. În stadiul actual, pentru game designeri, Machinations facilitează crearea, vizualizarea, simularea, testarea şi optimizarea sistemelor complexe, identificarea posibilelor defecte care pot apărea şi corectarea rapidă a acestora. Aceste posibile defecte sunt aproape imposibil de anticipat fără Machinations”, spune Gheza.  

Cum a început povestea Machinations

Mihai (CEO) şi Dana Gheza (CMO) se cunosc încă din liceu, încât amândoi au crescut în Braşov. Cei doi au lucrat împreună în Danemarca în industria jocurilor, unde Mihai Gheza a fost angajat al SYBO Games, studioul care a dezvoltat Subway Surfers – cel mai descărcat joc mobil din ultimul deceniu. În acelaşi timp, Dana a lucrat în cadrul companiei GameAnalytics, care furnizează instrumente de analytics pentru jocuri. Cei doi braşoveni au decis să înfiiinţeze o firmă de consultanţă în industria de jocuri, alături de Radu Crăciun – un prieten de-al lor şi actual COO al start-up-ului. Cu ajutorul acestei firmei şi-au oferit serviciile unor companii gigant precum Lego şi Nickelodeon. Parcursul profesional început în acest punct i-a determinat să înveţe despre varianta academică a limbajului Machinations.

„Am început să îl folosim în munca pentru clienţi, pe scenă la conferinţe sau în timpul workshopurilor de game economy design, prin Scandinavia. Am observat că în jurul Machinations exista deja o comunitate underground de profesionişti în domeniu şi am concluzionat că instrumentul poate fi soluţia la o problemă universală pentru întreaga industrie. Intuiam că Machinations ar putea deveni acea unealtă care să ajute toate rolurile profesioniştilor implicaţi în dezvoltarea de jocuri să vorbească acelaşi limbaj, să colaboreze mai uşor şi să îşi valideze ipotezele cu minimum de efort, pentru a livra jocuri mai bune”, îşi aminteşte Mihai Gheza. Deşi proiectul Machinations oferea şi atunci ocazia unei inovaţii majore, reprezentanţii start-up-ului au înţeles rapid că instrumentul avea limitări. Una dintre acestea era cartea de 400 de pagini denumită „Game Mechanics: Advanced Game Design” semnată de olandezul Joris Dormans, pe care utilizatorii erau nevoiţi să o parcurgă pentru a putea utiliza limbajul. Pentru că voiau să ducă proiectul la următorul nivel, următorul pas a devenit clar pentru ei: întâlnirea cu profesorul Joris Dormans.

„Am început să visăm la modul în care Machinations ar putea să devină un standard în industrie, iar în visele cele mai frumoase poate chiar standard deschis (open standard – care este disponibil public şi căruia i se asociază diverse drepturi de utilizare – n.r.). Aşa că am făcut ceea ce era evident pentru noi: ne-am suit în avion şi ne-am întâlnit cu Joris în Amsterdam, iar după ceva timp, ne-am apucat de treabă”, povestesc reprezentanţii start-up-ului. Ceea ce urma să devină echipa de bază a Machinations s-a completat cu Vlad Centea, un coleg de liceu de-al lui Mihai, şi cu clujeanul Alin Moldovan, cu care Radu a lucrat în trecut în cadrul Astral Telecom/UPC. Cei doi au în prezent funcţii de director de analiză (CAO), respectiv director de tehnologie (CTO).

Astăzi, start-up-ul oferă singurul instrument prin care se pot realiza diagrame în mod interactiv în industria jocurilor, iar planurile fondatorilor îi poziţionează în viitor drept o platformă exhaustivă pentru întreg procesul de game design. În timp, pe măsură ce dezvoltă proiectul, Gheza îşi propune ca Machinations să perturbe actualele practici din industrie şi să devină noul instrument utilizat de toţi actorii implicaţi în activităţi de game design. „Metafora pe care o folosim des este că Machinations va fi pentru industria de dezvoltare de jocuri ceea ce high-frequency trading (algoritmi de tranzacţionare cu frecvenţă ridicată – n.r.) a fost pentru Wall Street: profesionişti care iau decizii controlând roboţi cu precizie chirurgicală, nu doar pe baza intuiţiei sau a unor opinii semi-informate”, notează el.

Cine pariază pe succesul Machinations

Fondurile pe care le-a atras până acum proiectul se ridică la jumătate de milion de euro, iar Gheza spune că sunt tot timpul interesaţi să cunoască investitori noi. „Până acum am strâns fonduri de peste 500.000 de euro, însă cofondatorii au investit şi timp şi fonduri proprii, pentru că am făcut bootstraping (au investit propriile resurse – n.r.) în primul an şi jumătate”, explică CEO-ul. După ce a fost recrutat de fostul său coleg de liceu, Vlad Centea, director de analiză, a îndemnat echipa să se orienteze înspre acceleratorul Fit4Start din Luxemburg pentru a atrage prima finanţare. Ideea a fost un succes pentru start-up, încât a atras o finanţare de 150.000 de euro. Mai mult, Machinations a realizat şi o rundă de tip pre-seed în primăvara anului 2018, când a fost înfiinţat. În 2019, start-up-ul s-a făcut remarcat şi în ecosistemul din România după ce a câştigat premul cel mare, „Cel mai bun startup”, la competiţia Startup Spotlight, organizată de How To Web.

Aici, ei au reuşit să câştige o finanţare de 125.000 de euro, dar şi să câştige atenţia investitorilor, întrucât premiul a fost sindicalizat de mai mulţi investitori din reţeaua TechAngels, dar şi de fondurile de investiţii GapMinder Venture Partners şi RocaX. „How To Web Startup Spotlight pentru noi s-a transformat în deschiderea unei noi runde de finanţare, care este momentan în curs de derulare, deci nu putem oferi detalii. Majoritatea fondurilor merg înspre dezvoltarea platformei. Şi, pe lângă fonduri, competiţia a însemnat popularizare pe plan local, ceea ce ne-a ajutat să atragem câteva roluri cheie în echipă şi, să sperăm, să creştem echipa în viitorul apropiat”, explică Mihai Gheza. Reprezentanţii start-up-ului spun că au nevoie de finanţări pentru a grăbi procesul de dezvoltare şi de cercetare, astfel încât să câştige teren în faţa viitorilor potenţiali competitori.

Echipa Machinations a ajuns la 15 persoane, sau chiar mai mult în funcţie de nevoi, care lucrează din Cluj, Braşov, Luxemburg şi Amsterdam. În timp ce dezvoltarea platformei este realizată la Cluj, managementul este operat de la Braşov, iar partea de produs, din Bucureşti.

În ceea ce priveşte promovarea produsului şi vânzările, echipa Machinations s-a bazat în ultimii doi ani pe o adopţie organică, fondată pe notorietatea câştigată în mediul academic deja de acest limbaj – care este predat la cursurile de game design din universităţi de top din întreaga lume, precum Cornell, Columbia sau Cardiff. Platforma este încă în etapa de testare beta şi a atras deja peste 10.000 de utilizatori unici în mod organic. După ce vor finaliza runda de finanţare aflată în curs, fondatorii start-up-ului îşi propun să lanseze pachete de tip SaaS (Software as a Service – plăteşti cât foloseşti – n.r.), urmând să utilizeze şi alte pârghii de monetizare în viitor. Prototipul iniţial a fost dezvoltat ca parte din proiectul de doctorat al lui Joris Dormans, însă echipa de români a reuşit să dezvolte platforma până la forma actuală, urmând să dezvolte noi funcţionalităţi şi să aplice tehnologii precum machine learning şi inteligenţă artificială pentru a da naştere unei platforme complexe, care să ajungă complet integrată în fluxul de muncă al studiourilor de dezvoltare de jocuri din toată lumea.

 „În 2019 am reuşit să atingem organic 10.000 de utilizatori înregistraţi, să ridicăm o rundă de finanţare şi să agreăm termenii principali pentru a doua. În 2020, vom încheia această a doua rundă, vom începe să monetizăm, vom lansa o serie de integrări API şi câteva elemente cheie care ne vor ajuta să creştem platforma”, declară Gheza.