“Varianta actuală a sistemului ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri denotă mai multă responsabilitate atât în ceea ce priveşte selecţia firmelor beneficiare, cât şi direct referitor la aplicanţi. Faptul că se va face o selecţie după criterii foarte clare stimulează competitivitatea, iar cofinanţarea de 10% pe care trebuie să o asigure firmele aplicante le responsabilizează pe acestea să dezvolte proiecte viabile", a arătat Mirela Şerban, managing partner al companiei care oferă soluţii fiscale şi contabile inteligente,  R&M Audit Contabilitate.Conform noului sistem, ajutoarele de minimis vor putea fi accesate de către IMM-urile ce îndeplinesc o serie de condiţii, printre care: au o vechime de minimum un an, au anumite domenii de activitate (eligibile), obţin un punctaj de minim 60 dintr-un maximum de 100 de puncte etc. Punctajul este împărţit în patru mari categorii: categoria de IMM (maximul de puncte îl obţin microintreprinderile); sectorul de activitate accesat (maximul de puncte se acordă pentru proiectele de producţie); numărul de locuri de muncă nou create prin proiect (maximul de 30 de puncte pentru 5 noi locuri de muncă; se acordă un plus de cinci puncte dacă unul dintre acestea este ocupat de un absolvent universitar promoţia 2013); locaţia proiectului (maximul de puncte pentru cele din mediul rural). Locurile de muncă nou create trebuie menţinute timp de minimum trei ani ani.

Depunerea proiectelor se va face online, sesiunea fiind deschisă timp de zece zile; ulterior va avea loc evaluarea proiectelor, iar departajarea se va face în funcţie de punctaj. "Noul sistem al ajutoarelor de minimis stimulează producţia, ceea ce constituie un lucru bun pentru economia românească; în acelaşi timp, se "premiază" angajarea absolvenţilor de învăţământ superior, iar acest lucru este din nou pozitiv, având în vedere rata mare a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani. Dar pentru a fi eligibil unui proiect îi trebuie minim 60 de puncte, aşa încât crearea unui număr de 4-5 locuri de muncă este cumva implicit obligatorie pentru a putea cumula punctajul care să permită obţinerea fondurilor; aici pot să apară capcane pentru unele firme care- dorind atât de mult să primească ajutoarele - nu îşi realizează cum trebuie toate calculele, iar în final ar putea ieşi pe pierdere cu un astfel de proiect", a precizat Mirela Şerban.

Ajutorul de minimis poate fi de maximum 100.000 de euro pentru o firmă, iar finanţarea trebuie direcţionată către activele prevăzute în proiect. Ca exemplu de calcul, consultanşii R&M Audit Contabilitate consideră  o firmă care accesează ajutorul de minimis, creează cinci noi locuri de muncă şi are costuri lunare de 2.500 lei pe lună per angajat, costuri care includ salariul, taxele şi cheltuielile de regie aferente; timp de trei ani şi jumătate, acestea cumulează 525.000 lei pentru cei 5 noi angajaţi, adică aproximativ 116.000 Euro. Dacă firma a accesat un ajutor de minimis de 100.000 euro, atunci aceşti bani trebuie investiţi în utilaje sau alte active corporale (banii nu pot fi folosiţi pentru a achita obligaţii faţă de angajaţi şi nici cheltuieli curente); în consecinţă, proiectul aferent trebuie să producă o valoare de minimum 116.000 euro în perioada considerată  în exemplu pentru ca firma să poată achita cheltuielile estimate anterior privind noii angajaţi.

"În exemplul considerat, abia dacă proiectul produce peste acest plafon putem începe să discutăm măcar şi despre profitul care poate fi obţinut în urma acestui efort... Companiile trebuie să realizeze foarte corect toate proiecţiile financiare şi să aprecieze foarte bine condiţiile de piaţă, de concurenţă etc, altfel ajutorul de minimis poate aduce falimentul ", a precizat Mirela Şerban.

Pentru a obţine ajutoare de minimis, întreprinderile trebuie să transmită către oficiile pentru IMM-uri mai multe documente, între care planul de investiţii pentru care se solicită finanţarea. "De foarte multe ori însă  acestea iau în calcul doar "scenariul optimist" de business, din dorinţa de a obţine finanţarea şi fără a considera potenţialele urmări în cazul în care de fapt proiectul nu va fi viabil. O soluţie- companiile pot să apeleze la consultanţi; un consultant bun va propune considerarea scenariilor de business realist şi, respectiv, pesimist, cu analiza variaţiilor de cash flow, sezonalitate, optimizarea altor obligaţii financiare (către bănci şi furnizori) sau fiscale etc, iar managerii vor avea "tabloul complet" pentru a lua deciziile corecte privind proiectul aferent ajutorului de minimis", a arătat Mirela Şerban.