Nu există nicio dovadă potrivit căreia Vladimir Putin ar fi implicat direct în măcelul îngrozitor comis de Hamas asupra a 1.200 de civili israelieni anul trecut. Cu toate acestea, Rusia a fost unul dintre principalii beneficiari ai incidentului. Pentru a ajunge la această concluzie, este necesar să ne ridicăm întrebarea „cine a pierdut cel mai mult în urma acestui eveniment?”. Potrivit FT, răspunsul cel mai logic din punct de vedere geopolitic este Joe Biden. 

Soarta a făcut ca barbaria comisă de Hamas să aibă loc pe 7 octombrie, întâmplător, ziua de naştere a lui Putin. Instabilitatea geopolitică generată de acest eveniment a reprezentat un cadou bine împachetat pentru Moscova, întrucât liderului de la Kremlin îi este acum mult mai uşor să descrie „ordinea internaţională liberală" a lui Biden ca pe o carcasă malefică de minciuni lipsită de orice esenţă. Biden a declarat clar că va susţine Israelul până la capăt dacă Curtea Penală Internaţională va emite vreo acuzaţie împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a colegilor săi, chestiune care vine în dezavantajul reputaţiei SUA, în contextul în care acelaşi preşedinte a susţinut punerea sub acuzare de către CPI a lui Putin pentru presupusele sale crime de război din Ucraina.

Marea ironie constă în faptul că, până la 7 octombrie, Putin şi Netanyahu şi-au purtat un soi de admiraţie reciprocă. Fiecare recunoştea în celălalt un lider puternic care ar face tot ce este necesar pentru a se menţine la putere. De asemenea, un alt punct comun dintre cei doi lideri a fost dispreţul purtat pentru liberalii americani şi pentru democraţii „binefăcători” în general. Deşi aceste sentimente continuă să existe între cei doi, de la invazia din 2022 în Ucraina şi, în special, de la 7 octombrie, Rusia s-a îndepărtat de Israel şi s-a aliat cu Iranul, principalul inamic al Tel-Avivului.

Iranul a trimis Rusiei vaste rezerve de drone pe care să le folosească împotriva Ucrainei. Rusia, la rândul său, a renunţat la orice pretenţie de a fi imparţială între Iran şi Israel, ceea ce a încercat cu delicateţe să facă timp de mulţi ani. De asemenea, Moscova a primit o delegaţie de înalţi oficiali Hamas la trei săptămâni după atacurile asupra Israelului, o mişcare ostilă îndreptată în mod tacit către Tel-Aviv. 

Ecuaţia este destul de simplă şi poate fi enunţată la fel de simplu: tot ceea ce este rău pentru Biden este benefic pentru Putin. Întrucât este singurul „apărător” al unei aşa-numite „ordini internaţionale bazate pe reguli stricte de egalitate" în alegerile prezidenţiale din 2024, o victorie a lui Biden ar reprezenta o veste proastă pentru Moscova, deoarece ar genera un nou impuls pentru o contraofensivă a armatei ucrainene în 2025 - şi nu numai.

La polul opus, o victorie a lui Donald Trump ar însemna capitularea forţată a Ucrainei în faţa condiţiilor ruseşti la masa negocierilor. În relaţie directă de legătură, lucrurile stau astfel în ceea ce priveşte cursa pentru Casa Albă de anul acesta: cu cât va fi mai mult haos în Gaza de acum şi până în noiembrie, cu atât mai greu îi va fi lui Biden să îl învingă pe Trump. Acesta este motivul pentru care mişcarea Forţelor de Apărare ale Israelului în estul Rafah din această săptămână este atât de periculoasă pentru Biden. 

În cea mai mare parte, Putin este un beneficiar pasiv al repercusiunilor operaţiunilor FDI în Gaza. Cu toate acestea, rămâne posibil ca echipa lui Biden, condusă de Antony Blinken, secretarul său de stat, şi Bill Burns, directorul CIA, să găsească o modalitate de a determina Israelul şi Hamas să accepte o încetare a focului şi eliberarea unor ostatici, lucru care ar schimba radical situaţia internaţională. 

Desigur, eşecul de a asigura o încetare a focului ar putea însemna alte mii de morţi în rândul civililor din Gaza, o posibilă foamete din cauza restricţionării ajutorului umanitar şi mai multe proteste în campusurile americane, ducând, totodată la o divizarea tot mai mare a Partidului Democrat şi, implicit, la pierderea treptată a sisţinerii electorale a actualului preşedinte american.