Preocupările privind intenţia lui Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei sunt şi mai intense după ce acesta a fost învestit în funcţie.

Asta înseamnă că SUA ar putea obţine o poziţie strategică economică şi militară extrem de importantă la nivel mondial, dacă noul preşedinte va obţine ce îşi doreşte, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Acest interes pentru Groenlanda (teritoriu sub administraţia Danemarcei) nu este nou, ci a fost prima dată exprimat în timpul primului mandat al lui Donald Trump, când şi-a arătat intenţia de a cumpăra Groenlanda în 2019. Groenlanda, cu rezervele sale vaste de resurse valoroase, cum ar fi uraniul şi petrolul, şi cu locaţia sa strategică, ocupă o poziţie cheie în dinamica geopolitică şi economică internaţională, stârnind interesul marilor puteri şi al investitorilor.

Poziţia geostrategică de care se bucură este una dintre atributele care o face atractivă pentru administraţia Trump. Pe lângă faptul că vorbim despre cea mai mare insulă din lume, Groenlanda serveşte ca o legătură între Europa şi America. Astfel, într-o ipoteză militară globală, acest teritoriu ar fi important pentru SUA şi Canada pentru a-şi securiza coastele.

De altfel, istoria a arătat că, în timpul Războiului Rece, această bază a servit ca punct strategic împotriva Uniunii Sovietice, explică Radu Puiu.

Resursele naturale cele mai valoroase ale Groenlandei sunt reprezentate de minerale. Zăcămintele identificate includ metale preţioase precum aurul şi platina, o serie de metale de bază (zinc, fier, cupru, nichel, cobalt şi uraniu) şi elemente de pământuri rare, inclusiv neodim, disprosiu şi praseodim.

Un rezumat detaliat pentru anul 2023 publicat de Geological Survey of Denmark and Greenland sugerează că vor fi descoperite noi zăcăminte odată cu retragerea continuă a calotei glaciare a Groenlandei. Insula are rezerve de aproximativ 43 din cele 50 de minerale considerate esenţiale de către Statele Unite în momentul actual.

Resursele de pământuri rare ale Groenlandei sunt deosebit de importante. Vorbim despre elemente esenţiale nu numai pentru tehnologia bateriilor utilizate pentru producerea de energie solară şi eoliană, ci şi pentru aplicaţiile militare. Dacă va fi exploatat pe deplin, zăcământul de uraniu şi de pământuri rare din Kvanefjeld ar plasa Groenlanda printre primii producători la nivel mondial, explică analistul financiar din cadrul XTB România.

Administraţia Trump, în special, a considerat că interesul Chinei pentru Groenlanda are motive comerciale şi militare ascunse. Aceste preocupări au continuat şi sub administraţia Biden, prin lobby-ul recent exercitat asupra unei alte companii miniere australiene pentru a nu vinde niciunul dintre activele sale din Groenlanda către companii chineze.

Statele Unite au un interes de securitate de lungă durată în Groenlanda încă din 1946, când au oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari americani în lingouri de aur pentru Groenlanda. Danezii au refuzat oferta politicos, dar ferm, ministrul lor de externe declarând că nu crede că „le datorăm întreaga insulă”.

În plus, Groenlanda dispune de cantităţi substanţiale de petrol offshore, care se potrivesc direcţiei actuale a administraţiei Trump de exploatare a combustibililor fosili şi, în special, noului motto al actualului mandat „Drill, baby, drill” (Forează, forează!). Au existat unele estimări foarte mari, de peste 110 miliarde de barili, ceea ce ar plasa Groenlanda printre regiunile cu rezerve medii spre mari.

Aproximativ 80% din insulă este acoperită de un strat gros de gheaţă, dar stratul se retrage ca urmare a schimbărilor climatice, ceea ce face ca zăcămintele să fie mai accesibile. Cu toate acestea, guvernul Groenlandei a blocat exploatarea minieră din grija pentru mediu. Teritoriul danez găzduieşte baza spaţială Pituffik a armatei americane şi a devenit din ce în ce mai important la scară geopolitică, deoarece topirea gheţii din Cercul Arctic a deschis noi rute de navigaţie în Atlanticul de Nord. Acest lucru atrage interesul Rusiei şi al Chinei.

Transportul maritim arctic a crescut cu 37% în ultimul deceniu, notează CNN, citând Consiliul Arctic, iar Pasajul de Nord-Vest - o cale maritimă care leagă Atlanticul şi Pacificul - trece prin Groenlanda. Astfel, călătoria dintre Europa şi Asia devine mult mai scurtă decât prin Canalul Suez.

Deşi afirmaţiile legate de intenţia de obţine administraţia Groenlandei au creat panică, este posibil să fie o strategie de negociere şi o încercare de a arăta puterea şi fermitatea conducerii SUA. Poziţia ar putea fi una aliniată sloganului de campanie „Make America great again”, mai subliniază Radu Puiu.

În ultimii ani, Statele Unite au făcut presiuni asupra Danemarcei pentru a convinge Groenlanda să excludă investiţiile chineze. În plus, Zona Arctică a apărut ca o arenă cheie a competiţiei geopolitice, Rusia şi China încercând să îşi extindă influenţa economică şi militară acolo.

Presiunile pot avea drept scop alertarea guvernului danez şi de „a le forţa mâna” pentru a majora cheltuielile de apărare a insulei. În egală măsură, ar putea fi şi lobby pentru viitoarele solicitări venite din SUA. Deja au fost anunţate majorări ale cheltuielilor de apărare pentru insulă, deşi analiştii au declarat că această mişcare era, probabil, în lucru de ceva timp, mai explică analistul XTB România.

Trump face promisiuni şi ameninţări puternice, ceea ce reprezintă o tactică folosită frecvent în afaceri. În plus, vorbim despre o tactică de negociere bazată pe incertitudine şi imprevizibil, cuvinte care nu sunt deloc pe placul investitorilor şi pieţelor financiare.