Comisia Europeană ceruse ţărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislaţia europeană a concurenţei (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze ruseşti sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunţat că proiectul "nu e o prioritate pentru UE".

La sfârşitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

Guvernul bulgar a încercat şi el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiţii de milioane de euro şi pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoţând statutul gazoductului de sub incidenţa legislaţiei europene, iar în plus a desemnat un consorţiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane, să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti.

Atât ameninţarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile aceloraşi trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureştiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreşarski să se răzgândească şi să anunţe la 8 iunie că suspendă proiectul.

South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce aflat în coaliţia guvernamentală alături de socialişti, a decis că o luptă contra UE nu are sens şi a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziţiei conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiştii aveau oricum o poziţie fragilă din cauza incapacităţii de a scoate ţara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut şi în rezultatele slabe la europarlamentare.

Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetăţeni cer demisia guvernului, faţă de 32% care susţin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câştigate de GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

Şeful socialiştilor, Serghei Stanişev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-şi dea demisia, iar preşedintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor - a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanţelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul îşi poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, faţă de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc şi unul sau mai multe referendumuri - unul pentru a stabili dacă bulgarii susţin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susţin ridicarea interdicţiei fixate de actualul guvern în privinţa explorării şi a exploatării gazelor de şist. Socialitşii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicţie.

Între timp, agenţia de rating Standard & Poor's a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. "Ne aşteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare", arată agenţia. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creştere economică de 1,7% în Bulgaria.