ASF, prin sectorul de supraveghere a pensiilor private, a oferit ZF un răspuns cu privire la articolul scris marţi, 24 iunie, legat de investiţia făcută de NN Pensii, administratorul celui mai mare fond de pensii Pilon II, cu 2 milioane de contribuabili, în acţiunile companiei germane Wirecard, care se află în mijlocul unui imens scandal de fraudă, ceea ce a determinat prăbuşirea acţiunilor la busă.

NN Pensii a cumpărat peste 200.000 de acţiuni Wirecard, iar la finalul lui 2019 valoarea investiţiei era de 130 milioane de lei, fiind cea mai mare expunere externă.

ASF precizează că NN Pensii a vândut acţiunile Wirecard, dar până acum nu există răspunsul la întrebarea cât a fost pierderea înregistrată şi cine a fost responsabil de acest plasament.

ASF spune că totul a fost legal şi că decizia de investiţie aparţine exlusiv administratorului, Autoritatea de Supraveghere urmărind doar respectarea prevederilor legale cu privire la investiţii.

ASF spune că Bursa de la Bucureşti este încă o piaţă mică şi de aceea cei şapte administratori de pensii Pilon II investesc în afară.

ASF precizează că “orice investiţie e însoţită de un risc”.

Mai jos aveţi răspunsul oferit de sectorul pensii private din cadrul ASF.

“România are printre cele mai stricte prevederi legale din Europa şi din lume cu privire la investiţiile fondurilor de pensii private

România are un cadru legislativ extrem de strict în ceea ce priveşte investiţiile fondurilor de pensii private, care reglementează instrumentele financiare permise, limitele investiţionale, diversificarea instrumentelor financiare şi investirea preponderentă în instrumente tranzacţionate pe o piaţă reglementată.

În consecinţă, administratorii de fonduri de pensii private nu pot investi în instrumente financiare cu risc ridicat, de tipul instrumentelor financiare securitizate, iar investirea în instrumente financiare derivate este permisă numai în măsura în care contribuie la scăderea riscurilor investiţiei sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului. Toate investiţiile fondurilor de pensii private sunt efectuate luând în considerare orizontul de investiţii pe termen lung corespondent cu perioada de contributivitate de 30-40 de ani din sistemul de pensii administrate private.

Administratorii au respectat prevederile legale cu privire la investiţiile fondurilor de pensii administrate privat şi au obtinut randamente bune, în conditiile menţinerii unui risc mediu spre scăzut al portofoliului administrat, datorită faptului că 61,08% din active erau investite în titluri de stat, iar  investiţiile în acţiuni tranzacţionate pe pieţe reglementate au reprezentat 22,02% din activele fondurilor la sfârşitul anului 2019. Diferenţa de 16,90% este reprezentată de alte active, i.e. depozite bancare, obligaţiuni municipale, obligaţiuni corporative, obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale, titluri de participare.

Contribuţia fondurilor de pensii private la dezvoltarea pieţei de capital din România

Fondurile de pensii private sunt investitori pe termen lung la Bursa de Valori Bucureşti, deţinând poziţii importante în calitate de investitori instituţionali autohtoni. Acestea asigură stabilitatea în condiţii de volatilitate ridicată şi creşterea lichidităţii, care este un criteriu important pentru accesul la categoria pieţelor emergente. De asemenea, fondurile de pensii private au fost principalii investitori în IPO-urile societăţilor Electrica, Sphera realizate prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, contribuind la asigurarea succesului ofertelor, respectiv listărilor efectuate în ultimii 5 ani.

Totodată, trebuie menţionat faptul că fondurile de pensii private, atât cele din Pilonul II cât şi cele din Pilonul III, au contribuit la majorările de capital social ale societăţilor tranzacţionate, e.g. Electrica, Vrancart, Banca Transilvania, punând la dispoziţia societăţilor din România capitalul necesar dezvoltării şi creşterii profitabilităţii.

Pentru a avea o reprezentare a implicării fondurilor de pensii administrate privat în economia României, menţionăm faptul că, la sfârşitul anului 2019, 86,39% din activele fondurilor au fost investite în România, în timp ce numai 8,40% din active au fost investite în state membre ale UE. Din punct de vedere al structurii pe valute, 91,55% din activele fondurilor de pensii administrate privat la aceeaşi dată de referinţă erau denominate în moneda naţională, iar din plasamentele în monede străine (8,45%), ponderea cea mai mare au avut-o plasamentele în euro (7,57%).  

Nu trebuie să omitem faptul că Bursa de la Bucureşti este încă o piaţă “mică”, în comparaţie atât cu pieţele de capital din Europa Centrală şi de Est, cât şi cu cele din vestul Europei, prin raportare la valoarea şi volumele tranzacţionate, la numărul de emitenţi listati, cât şi din punctul de vedere al varietăţii instrumentelor financiare tranzacţionate la bursă.

Astfel, Bursa de Valori Bucureşti a avut în anul 2018 o valoare totală a tranzacţiilor de 2,41 miliarde euro, în timp ce London Stock Exchange Group a avut o valoare totală de 1.613 miliarde euro, Deutsche Boerse de 1.344 miliarde euro. Dacă ne referim la pieţele din Europa Centrală şi de Est amintim faptul că Bursa din Varşovia a avut în anul de referinţă 2018 o valoare totală a tranzacţiilor de 47,9 miliarde euro, în timp ce valoarea la Bursa de la Viena a fost de 68 miliarde euro. Prin urmare, pentru o mai bună diversificare a portofoliilor de acţiuni deţinute de fondurile de pensii private, o mică parte din active a fost investită şi în emitenţi listaţi pe bursele europene.

Orice investiţie este însoţită de un risc

Pornind de la axioma că orice investiţie este purtătoare de riscuri, indiferent că vorbim de o investiţie într-un imobil, sau la bursă, sau într-o afacere, putem afirma cu certitudine că nu există garanţii cu privire la profitabilitate. În ultimul deceniu am avut exemple de pierderi semnificative ale diferitelor active pe perioada crizei din 2008. Relevantă în acest sens este reducerea consistentă, chiar şi cu 50% a valorii imobilelor cumpărate în anii 2004-2007, pierdere care în unele cazuri nu a fost recuperată nici până în prezent.

Valoarea tuturor activelor financiare şi nefinanciare poate creşte sau scădea în anumite perioade, neexistând o ”investiţie minune” care sa aducă numai câştiguri. Evident că nu toate investiţiile sunt profitabile, iar rata profitului nu este identică nici măcar în societăţile cu aceeaşi activitate. Din contră, unele pot înregistra pierderi, în timp ce altele sunt profitabile. Oricâtă diligenţă, prudenţă şi expertiză profesională ar dovedi un administrator, fie de fonduri de pensii private sau de OPCVM –uri, de oriunde din lume, activitatea acestuia nu poate genera numai câştiguri pe fiecare instrument financiar în parte. Important este ca la nivelul portofoliului administrat să se înregistreze profit.  

Diversificarea investiţiilor este o metodă de diminuare a riscului, iar în cazul fondurilor de pensii diversificarea se realizează atât prin investirea în diferitele tipuri de instrumente financiare, permise de lege, cât şi prin investirea în emitenţi listati la burse, care activează în diferite domenii şi în tări diferite, astfel încât performanţa investiţiei să nu fie dependentă de un anumit emitent, de o anumită bursă, sau de un singur domeniu de activitate, care în diferite conjuncturi nu performează conform asteptărilor.

În plus, în cazul particular al fondurilor de pensii administrate privat, acest risc investiţional este diminuat considerabil, datorită faptului că administratorii constituie provizioane din fonduri proprii pentru a respecta cerinţa legală cu privire la valoarea pensiei private Pilon II, care nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor, diminuată cu comisioanele legale. Trebuie menţionat faptul că această garanţie absolută este singulară în sectorul financiar.

Supravegherea exercitată de ASF

ASF supraveghează permanent respectarea prevederilor legale incidente investiţiilor fondurilor de pensii private cu privire la tipul de instrument, limitele investiţionale, evaluarea instrumentelor, calculul valorii activului net, conform prevederilor legale şi practicilor autorităţilor de supraveghere financiară din lume.

În conformitate cu prevederile legislative în vigoare, ASF nu se poate implica în politica investiţională a fondurilor cu privire la selectarea instrumentelor financiare la nivel individual, această activitate fiind atributul exclusiv al administratorilor, atâta timp cât respectă legea. Activitatea de supraveghere vizează atât verificarea elementelor de conformitate cât şi identificarea riscurilor aferente funcţionării administratorilor, inclusiv din perspectiva calităţii actului de administrare, dar şi din perspectiva respectării regulilor după care funcţionează fondurile de pensii private şi a potenţialelor riscuri ce pot afecta în viitor bună funcţionare a acestora.

ASF întreprinde, în cadrul activităţii de supraveghere off-site, măsuri pentru monitorizarea activităţii investiţionale a administratorilor de fonduri de pensii private în vederea protejării intereselor participanţilor, dintre care menţionăm: monitorizarea zilnică a evoluţiei VUAN-urilor fondurilor de pensii private, analiza săptămânală a tranzacţiilor efectuate de către fondurile de pensii private, analiza rapoartelor de risc, de control intern şi de audit intern întocmite de către administratori, analiza situaţiilor financiare ale fondurilor de pensii private, analiza procedurilor de investiţii ale administratorilor.

Pentru a contracara volatilităţile ridicate de pe toate pieţele de capital din lume, ca efect al încetinirii activităţii economice din cauza pandemiei COVID-19, ASF a reacţionat proactiv şi a permis fondurilor de pensii modificarea temporară a limitei maxime de 70% din valoarea totală a activelor aplicabile investiţiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat pe o perioada de un an.

Investiţia în acţiunile Wirecard AG

Acţiunile Wirecard AG fac parte din indicele DAX 30 al pieţei germane de capital, care este alcătuit din cele mai mari 30 de companii, blue-chip-uri, tranzacţionate la Bursa de Valori din Frankfurt, care este o piaţă reglementată şi supravegheată de autoritatea de supraveghere din Germania, BaFin.

Investiţia în acţiunile societăţii Wirecard AG îndeplinea cerinţele legale şi, conform raportărilor de la bursă din anul 2018, avea vânzări de peste două miliarde euro şi a înregistrat un profit brut de 971 milioane euro. Societatea avea 5.154 de angajati, care activau în diverse ţări, existând o filială şi în Romania,fiind angajator al forţei de muncă locale. Situaţiile financiare ale societăţii erau auditate şi se prezumau a fi fost corecte şi complete cu privire la situatia financiară a societăţii.

Investiţia fondului de pensii administrat privat NN a fost nesemnificativă, sub 1% din activul total. Administratorul a lichidat investiţia în actiunile Wirecard AG de îndată ce au apărut informaţii contradictorii cu privire la situaţia financiară a societăţii. În luna mai a anului 2020, rata de rentabilitate anualizată a fondului de pensii administrat privat NN a fost de 3.8331%, ceea ce reprezintă o performanţă bună, în condiţiile volatilităţii pieţelor de capital, generate de pandemia COVID-19. Rata de rentabilitate este indicatorul cel mai relevant, care reflectă performanţa investiţională a portofoliului fondului pe termen lung.

Cu privire la situaţia societăţii Wirecard AG, amintim faptul că în mass media au apărut ştiri cu privire la o fraudă de proportii, care nu a putut fi anticipată şi nici prevenită, cum s-a mai întamplat şi în cazul societăţilor Parmalat şi Enron. De regulă, orice investitor porneşte de la premisa că informaţiile şi rapoartele publice, în special în cazul societăţilor tranzacţionate la bursă, sunt corecte. Conform informaţiilor din presa internaţională, BaFin a făcut plângere în justiţie împotriva unor ziarişti de la Financial Times care au publicat informaţii cu privire la posibile neregularităţi în activitatea societăţii, ceea ce a reprezentat un semnal de infirmare a informaţiilor apărute în presă.

Publicarea situaţiei detaliate a investiţiilor fondurilor de pensii administrate privat

Publicarea semestrială a situaţiei detaliate a investiţiilor de către administratori, odată cu situaţiile financiare anuale pentru investiţiile existente la 31 decembrie al anului precedent şi până la data de 1 octombrie pentru investiţiile deţinute la 30 iunie a.c., are în vedere considerente ce ţin de faptul că fondurile sunt investitori instituţionali semnificativi, care prin dezvăluirea emitentului în care investeşte sau momentului ales al investiţiei, pot influenţa alţi investitori de retail sau instituţionali şi pot genera un aşa-numit “efect de turmă”, mulţi fiind tentaţi să adopte acelaşi comportament investiţional, ceea ce poate afecta cererea şi oferta din piaţă pe diferiţi emitenţi.“