♦ Lansarea schemei de Contracte pentru Diferenţă (CfD) ar putea accelera realizarea investiţiilor în proiecte de energie verde ♦ Implementarea rămâne cea mai mare provocare pentru sectorul energiei verzi după mai bine de doi ani  în care boom-ul de investiţii a rămas mai mult pe hârtie.

„Deşi implementarea rămâne o provocare, schemele de suport cum este cazul Contractelor pentru Diferenţă sunt de aşteptat să accelereze tranziţia României spre energia regenerabilă“,  spun reprezentanţii RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association) pe contul oficial de LinkedIn. În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. Practic, investiţia devine astfel lipsită de riscuri şi apetisantă pentru bănci. În prima rundă de licitaţie, aflată acum în desfăşurare, vor fi alo­cate capacităţi de 500 MW în proiecte de energie solară şi 1.000 MW pentru proiecte de energie eoliană. Preţul maxim care va fi garantat este de 78 de euro/MWh pentru energia solară şi 82 de euro pe MWh pentru energia eoliană, totul pe o perioadă de 15 ani. Până la finalul acestui an, România ar trebui să aibă lista de proiecte care vor beneficia de această schemă de sprijin, pentru care a fost obţinut un nivel de finanţare de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare astfel încât schema să nu se descarce în facturi. Deocamdată.

Potrivit datelor prezentate de RPIA, anul acesta au primit avize de racordare circa 11.000 MW de parcuri solare şi 4.000 MW în proiecte de energie eoliană.

Din păcate, doar aici a fost o efervescenţă în contextul în care implementările nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor.

„898 MW de capacitate în proiecte de energie eoliană şi solară ar putea deveni operaţionale până la finalul acestui an, o creştere de 58% faţă de anul 2023, potrivit celor mai recente date ale ANRE“, mai precizează RPIA. Tot asociaţia, care citează date colectate de VICTA IBC Focus, un tool realizat de IBC Focus, com­panie de monitorizare a şan­tie­relor în construcţii, spune că la acest moment sunt peste 1.200 de şantiere de eoliene şi solare la nivel naţional, judeţele precum Dolj, Giurgiu şi  Constanţa ieşind în evidenţă prin numărul mare de proiecte.

Trecerea de la hârtii la şantiere este esenţială pentru România dacă se ţine cont de obiectivele asumate pe zona de energie verde. De exemplu, Ministerul Energiei a publicat recent a doua versiune actualizată a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2025-2030. Această actualizare reflectă angajamentele României în direcţia atingerii obiectivelor ambiţioase ale Uniunii Europene privind tranziţia energetică şi combaterea schimbărilor climatice, arată un comunicat al instituţiei publicat ieri. Penultima variantă a PNIESC-ului, care poate fi considerată adevărata strategie ener­getică a României, este de la finalul anului trecut.

„Obiectivul României este de a atinge o pondere a SRE (surse regenerabile de energie) în consumul final brut de energie de cel puţin 38,3% până în 2030. Proiecţiile indică faptul că până în 2025 ponderea SRE va ajunge la 31,0%. Ţintele vor fi îndeplinite, în principal prin creşterea capacităţii instalate de producere a energiei din surse eoliene şi solare şi prin folosirea tehnologiilor bazate pe pompe de căldură pentru procesul de încălzire şi răcire“, se arată în noua variantă a PNIESC-ului.

Obiectivul este mai ambiţios faţă de cel din varianta anterioară a PNIESC-ului în care România îşi asumase doar 36,2%. În prezent, ponderea SRE în consumul final brut de energie este de circa 29%.

Pentru a atinge acest obiectiv, capacitatea unităţilor de producere a energiei regenerabile ar trebui să ajungă la nivelul anului 2030 la 22,7 GW de la 11,7 GW în prezent, capacitate care include tehnologiile solar, eolian, biomasă, dar mai ales hidro, unde România deja are o capacitate de 6,6 GW, neschimbată de ani de zile. Estimările sunt foarte optimiste mai ales ţinând cont de faptul că în ultimii patru ani nu s-a pus mare lucru în funcţiune. Dincolo de declaraţii, în realitate piaţa de proiecte regenerabile nu a produs nici anul acesta schimbarea mult aşteptată.