Instituţia cere Guvernului să facă o listă cu companiile unde vrea să rămână acţionar şi una cu celelalte, care urmează să fie vândute sau lichidate, pornind de la premisa că ponderea companiilor de stat în economie (10% din forţa de muncă şi 9% din PIB anual) e prea mare faţă de alte state din Est şi grevează eficienţa colectării şi a cheltuirii veniturilor.

În acelaşi timp, FMI cere reforma asistenţei medicale şi o nouă lege a sănătăţii înainte de orice majorare a finanţării pentru acest sector, sugerând în context majorarea cu câte 1% a impozitului pe venit, a CASS şi a TVA, pe motiv că nivelul primelor două e prea mic faţă de alte state din UE.

Vâlvă mare a iscat, în raportul FMI despre România, probabilitatea mai mare dată ipotezei ca evoluţia PIB să varieze la anul undeva între -4 şi 3% decât între 0 şi 2%. FMI păstrează însă ca scenariu de bază o creştere a PIB de 0,9% anul acesta şi de 2,5% la anul.

Pesimismul instituţiei este rezervat pentru constatarea că redresarea economică lentă de acum arată ce urme adânci a lăsat criza în România, ţinând cont că performanţa din 2011 a reflectat factori temporari (recolta excepţională) şi nu ameliorarea PIB potenţial. "Rate de creştere de 5-6% pe an vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme care să crească ocuparea forţei de muncă şi să atragă mai multe investiţii", notează FMI.