Compania de stat CFR Călători rămâne cel mai mare transportator de persoane, cu afaceri de 2,4 miliarde de lei anul trecut, faţă de 2 miliarde de lei anul anterior dar cu pierderi de 176 milioane de lei, faţă de pierderi de 272 milioane de lei în 2021, arată datele publice. Transportatorul nu reuşeşte să iasă de pe pierderi, deşi operatorii privaţi care activează pe calea ferată fac profit.  Numărul de angajaţi în companie s-a menţinut la peste 11.000, arată mfinante.ro.

Cea mai mare cerere pentru călătoriile cu trenul se înregistrează pe rutele ce leagă Bucureştiul de Constanţa, rută modernizată, dar şi pe cele care leagă Capitala de oraşele de pe Valea Prahovei şi de Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, potrivit ultimelor date.

Transportatorul de stat CFR Călători pierde teren indirect şi în faţa autocarelor date fiind tarifele la bilete similare cu cele de la autocare, deşi durata călătoriei este de două ori mai mare pe unele rute pe calea ferată. CFR Călători concurează indirect şi cu companiile aeriene low-cost. Companiile aeriene low-cost, Ryanair şi Wizz Air au lansat mai multe zboruri spre şi dinspre Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, la tarife ce concurează preţul biletelor de tren, avantajul fiind durata mai scurtă a călătoriei. Pasagerii aleg moduri mai eficiente de transport, care le oferă condiţii mai bune, dar şi o durată mai mică a călătoriei, ceea ce pentru jucătorii de pe calea ferată reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă.

În timp ce înGermania, Italia sau Franţa deplasarea cu trenul a fost văzută ca o prioritate, s-au făcut investiţii, iar trenurile circulă cu viteze şi de peste 300 de kilometri pe oră, în România nu s-a considerat transportul feroviar ca fiind unul strategic, deşi foarte mulţi români folosesc trenul zilnic ca mijloc de transport către muncă (fac naveta cu trenul).

Franţa deţine TGV POS, cel mai rapid tren din Europa, care poate ajunge şi la 575 de kilometri pe oră. Al doilea cel mai rapid tren din Europa se află în Italia, care prinde 394 de kilometri pe oră. Şi România are un tren de mare viteză, deţinut de compania privată Astra Trans Carpatic, care poate circula chiar şi cu 200 kilometri la oră, dar care nu poate circula la această viteză pentru că nu îi permite infrastructura.

Infrastructura feroviară din România este mult sub nivelul de dezvoltare al căilor ferate din ţările vest-europene. Lipsesc investiţiile în modernizarea liniilor de cale ferată, dar şi în parcul de locomotive şi de vagoane.