În 2018, preşedintele chinez Xi Jinping a îmbrăcat o uniformă militarp şi s-a îmbarcat pe un distrugător al Armatei Populare de Eliberare din Marea Chinei de Sud, relatează CNN într-o analiză privind forţa navală chineză. 

Răspândită în faţa lui, în acea zi de aprilie se afla cea mai mare flotă pe care China a pus-o vreodată pe mare - 48 de nave, zeci de avioane de luptă, mai mult de 10.000 de militari.

Pentru Xi, cel mai puternic lider al ţării de la Mao Zedong, ziua a fost un punct de plecare pentru o mare ambiţie - o forţă care ar arăta măreţia şi puterea Chinei pe cele şapte oceane ale lumii. "Sarcina de a construi o marină puternică nu a fost niciodată atât de urgentă ca astăzi", a spus Xi în acea zi.

Prin cel puţin o măsurătoare, planul lui Xi a funcţionat. La un moment dat, între 2015 şi prezent, China a adunat cea mai mare forţă navală din lume.

În 2015, Marina Armatei de Eliberare a Poporului (PLAN) avea 255 de nave de luptă în flota sa, potrivit Oficiului de Informaţii Navale (ONI) al SUA.

La sfârşitul anului 2020, avea 360, cu peste 60 mai mult decât marina SUA, potrivit unei prognoze ONI.

Peste patru ani, PLAN va avea 400 de nave de luptă, estimează ONI.

„Forţa de luptă a marinei chineze a crescut de peste trei ori în doar două decenii”, arată un raport din decembrie al marinei americane.

„Comandând deja cea mai mare forţă navală din lume, Republica Populară Chineză construieşte vase de luptă de suprafaţă moderne, submarine, portavioane, avioane de vânătoare, nave de asalt, submarine cu rachete nucleare balistice, vase de pază de coastă şi spărgătoare de gheaţă cu o viteză alarmantă.”

Unele dintre aceste nave vor fi egale sau mai bune decât orice pot pune SUA sau alte puteri navale pe apă.

Printre acestea se numără nave precum distrugătorul de tip 055 - despre care unii analişti spun că îmbunătăţeşte navele din clasa Ticonderoga a SUA ca putere de foc - şi amfibii de asalt care ar putea pune mii de militari chinezi pe ţărmuri străine.

În timp ce China se aşteaptă să ajungă la 400 de nave până în 2025, obiectivul actualului plan de construcţie navală al US Navy, fără dată fixă, este pentru 355 de nave - un dezavantaj numeric substanţial.

Asta nu înseamnă că Marina SUA îşi pierde supermaţia. Din punct de vedere al personalului, marina SUA este mai mare, cu mai mult de 330.000 de angajaţi faţă de cei 250.000 ai Chinei.

Analiştii subliniază alţi câţiva factori în favoarea Washingtonului.

Marina SUA câştigă la capitolul tonaj, cu nave mai mari şi mai grele, cum ar fi distrugătoarele cu rachete ghidate şi crucişătoarele, decât China. Aceste nave oferă SUA un avantaj semnificativ în ceea ce priveşte capacitatea de lansare a rachetelor de croazieră.

SUA are peste 9.000 de lansatoare de rachete pe navele sale de suprafaţă, faţă de aproximativ 1.000 ale Chinei, potrivit lui Nick Childs, analist la Institutul Internaţional de Studii Strategice.

Flota americană de submarine de 50 de vase este în întregime alimentată cu energie nucleară, oferindu-i avantaje semnificative de autonomie şi rezistenţă faţă de o flota chineză care are doar şapte submarine cu energie nucleară în flota sa de 62 de unităţi.

Mai aproape de casă, însă, numerele sunt în favoarea Beijingului.

"Marele avantaj pe care marina chineză îl are asupra marinei SUA este în navele de patrulare şi de coastă, corvete şi sub", a spus Childs. Acele nave mai mici sunt susţinute de garda de coastă şi de miliţia maritimă cu suficiente nave care dublează puterea PLAN.

Acestea sunt semne tulburătoare pentru Washington, care se confruntă cu probleme bugetare şi legate de pandemie care sunt mult mai mari decât cele ale Chinei. Analiştii îşi fac griji că balanţa, inclusiv anunţul Chinei de vineri că îşi va creşte bugetul anual destinat apărării cu 6,8% se înclină în favoarea Beijingului.

Nu poţi avea cea mai mare forţă navală din lume dacă nu poţi construi o mulţime de nave. China este cel mai mare constructor comercial de nave din lume.

În 2018, China deţinea 40% din piaţa mondială a construcţiilor navale în tone brute, conform cifrelor Naţiunilor Unite citate de China Power Project la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, cu mult înaintea Coreei de Sud, care deţine 25%.

China a construit mai multe nave într-un an de pace (2019) decât SUA în patru de război (1941-1945).

Infrastructura în vigoare, forţa de muncă implicată şi tehnologia utilizată în şantierele navale comerciale sunt aplicabile în producerea de nave de război. Asta face China foarte bine. „Între 2014 şi 2018, China a lansat mai multe submarine, nave de război, nave amfibii şi auxiliare decât numărul de nave care deservesc în prezent în flotele din Germania, India, Spania şi Regatul Unit”, potrivit China Power Project.