România a pierdut peste 2 miliarde de euro în fiecare an în care a fost în afara spatiului Schengen, la care se adaugă 90 de milioane de euro pierdute din cauza întârzierilor suferite de transportatori, arată o analiză XTB România pe baza datelor de la European Economic and Social Committee.

În cazul Bulgariei, suma este de 834 de milioane de euro, potrivit unui studiu al Academiei din Bulgaria.

Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, este de părere însă că aceste cifre subestimează de fapt nivelul pierderilor directe şi indirecte generate de întârzierile din transporturi. Riscul de pierdere a unor comenzi pentru care mai ales timpul de livrare este critic, dar nu numai, cum ar fi produse proaspete şi perisabile, produce efecte directe şi indirecte care se acumulează în timp.

”Dacă cifrele ESCC se transpun într-un cost de 0,67% din PIB, o estimare a celui mai mare grup de firme bulgar din domeniul construcţiilor este de 0,5-1% din PIB. În estimarea noastră, valorile s-ar putea situa în intervalul 0,7 - 0,9% din PIB. Aceasta înseamnă un impuls semnificativ aduse de aderare”, subliniază Claudiu Cazacu.

Intrarea în spatiul Schengen aduce, pe lângă reducerea costurilor de export, şi creşterea atractivităţii României ca destinaţie de investiţii şi turistică.  Pe termen scurt însă, efectele pozitive ar putea fi diminuate de sentimentul de îngrijorare privitor la economie şi la un mediu incert în debutul de an.

Beneficiile pentru turism au fost vizibile în cazul Croaţiei, deja cunoscută drept destinaţie majoră, cu o creştere de 11,4% în 2023 şi un avans estimat de 4% la nivelul record de 15,2 miliarde de euro venituri în 2024.

Polonia, beneficiind atât de proximitate geografică faţă de vestul european, cât şi de o integrare mai rapidă în UE şi în Schengen, a ajuns la 82% din PIB/capita european, la paritatea puterii de cumpărare. România se află la 78%, iar procesul de convergenţă e susţinut de ridicarea barierelor la frontiere, arată consultantul de strategie XTB România.

Analiza subliniază însă că este relevant şi contextul economic actual. BCE estimează un avans al PIB-ului de 0,8% în 2024 şi de 1,3% în 2025 pentru zona Euro. UE nu este în plin avânt economic, care să ofere tracţiune statelor nou intrate în spaţiul Schengen, ci se confruntă cu una din cele mai serioase crize structurale de la fondarea sa.

Pe lângă dificultăţile majore din industrie, cu importantul sector auto în prim-plan, dar nu singurul vizat, ponderea sectorului de tehnologie digitală şi AI, acumularea datoriei publice şi provocările concurenţei asiatice sunt provocări majore.

”Economia României este setată să beneficieze semnificativ, cu efecte vizibile acumulate în timp, în urma intrării în spaţiul Schengen. Însă vorbim şi despre un context european delicat şi cu efecte în privinţa pieţei muncii ale căror provocări vor trebui confruntate”, arată Claudiu Cazacu.