Comoara NEBĂNUITĂ a celor mai sărace judeţe din România. Cercetătorii au rămas ULUIŢI
Constant clasate la coada clasamentului în materie de business, unele judeţe din Moldova au o comoară nebănuită, şi anume, o pondere ridicată a tinerilor sub 35 de ani. În contextul în care disponibilitatea forţei de muncă devine mai importantă decât costul acesteia, menţinerea tinerilor în aceste judeţe poate reprezenta soluţia pentru redresarea lor economică.
Potrivit calculelor ZF, pe baza informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică, cele mai tinere judeţe din România sunt Suceava, Iaşi, Vaslui, Ilfov şi Bistriţa-Năsăud în funcţie de ponderea tinerilor de sub 35 de ani în totalul populaţiei.
Botoşani, Bacău, Satu Mare sau Sălaj sunt la rândul lor printre judeţele în care mai bine de 40% din populaţie este mai tânără de 35 de ani.
Deşi Iaşi sau Ilfov au intrat în liga mare a businessului local, pentru judeţele aflate la coada clasamentuluui, aşa cum este cazul Vasluiului, Botoşaniului sau Sălajului, ponderea mare a tinerilor în totalul populaţiei poate fi o veste bună în vederea atragerii investiţiilor, dacă aceşti tineri decid să rămână în aceste judeţe.
Bucureşti, Timiş sau Cluj, de exemplu, sunt judeţe în care ponderea populaţiei sub 35 de ani a coborât sub 40%, ceea ce pe termen lung poate ridica probleme majore.
De altfel, primele semne sunt vizibile şi acum, identificarea angajaţilor potriviţi în aceste zone devenind un fel de misiune imposibilă pentru companii.
Pe de altă parte, judeţe precum Teleorman sau Buzău sunt ameninţate de îmbătrânirea populaţiei, acestea fiind zonele în care sunt înregistrate cei mai mulţi pensionari raportat la numărul totalul al populaţiei.
Identificarea structurii pe grupe de vârste a populaţiei din judeţele României este un exerciţiu cât se poate de util în contextul în care studiile arată că disponibilitatea forţei de muncă devine mai importantă decât costul acesteia.
Industria auto, turismul, serviciile financiare, medicina sau industria petrolieră sunt printre marile domenii economice unde decizia de investiţii va depinde în primul rând de disponibilitatea forţei de muncă, nu de costuri, aceasta fiind, poate, cea mai importantă transformare prin care va trece economia locală.
