Pentru o economie emergenta, ale carei mecanisme abia acum se definesc si  se rodeaza, "sa aiba deficite externe mari este o caracteristica absolut normala", este de parere Mihaela Ionescu, economist in departamentul de macroeconomie al Unicredit Romania.

In aceste conditii, faptul ca minusul dintre ce poate exporta Romania si ceea ce consuma din import, exprimat economic prin deficitul de cont curent, a ajuns in ianuarie aproape de 400 de milioane de euro - cu peste 70% mai mare decat in ianuarie 2005, dupa datele provizorii ale BNR - nu i se pare economistului de la Unicredit "o tragedie". Nici minusul record de anul trecut din balanta contului curent, ajuns la circa 6,8 miliarde de euro, cu peste 40% mai mult decat in 2004, nu pare "un capat de tara".

La fel cum, in opinia multora dintre analisti, nici certitudinea lor ca aceasta "gaura" va creste in pas alert si in continuare nu e cel mai rau lucru care ni se poate intampla. Dar, oricat de explicabil si de inteles ar fi un astfel de deficit, spun aceiasi analisti, "trecerea lui peste o anumita cota de avarie poate genera o criza". Important nu este, pana la urma, cat de mare este acest deficit - datoria pe care o avem de platit pentru bunurile si serviciile importate -, ci mai degraba daca in economia romaneasca intra suficiente fonduri prin care sa fie acoperita.

Practic, finantarea sanatoasa a deficitului de cont curent este cheia problemei. "Atat timp cat exista suficiente surse de finantare pentru datoria externa, lucrurile sunt relativ sub control", este de parere seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

Iar pana acum, pentru ca economia romaneasca a dat investitorilor straini suficient confort si a asigurat castiguri pentru banii plasati aici, finantare a existat. Spre exemplu, anul trecut, investitiile straine directe (ISD) in Romania au fost de circa 5,2 miliarde de euro, conform BNR, astfel ca deficitul a fost finantat in proportie de 80% prin ele.

Pe de alta parte, Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) estima saptamana trecuta ca valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania in 2005 va fi revizuita la peste sase miliarde de euro, dupa recalcularea nivelului preliminat de banca centrala. Pentru acest an, autoritatile au previzionat un nivel al investitiilor straine directe de 5,8-6,2 miliarde de euro.

"Probleme vor aparea doar daca nu vom mai fi in stare sa atragem investitii straine", adauga Dumitru, apreciind totusi ca pentru anul acesta nici nu se pune aceasta problema. El vede, in 2006, mai bine de 6,5 miliarde de euro investitii straine care vor intra in economia romaneasca, urmate insa de o scadere in 2007 la circa 5 miliarde de euro. Pe talerul celalalt al balantei, seful cercetarii de la Raiffeisen anticipeaza un deficit de 8,8 mi-liarde de euro, adica circa 9,3% din PIB. Ca 2006 va aduce "investitii record", atrase in principal de perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, pare a fi de acord toata lumea.

Radu Craciun, analistul-sef de la ABN Amro, spune ca se vor ridica la 8-9 miliarde de euro, acoperind in proportie de 80-90% deficitul extern, in timp ce minusul din contul curent al balantei de plati va fi in jur de 9% din PIB. De acum inainte insa, "structura surselor de finantare se va schimba", este de parere Florin Citu, economist-sef la ING Bank, "astfel ca, in cativa ani, vor conta tot mai mult investitiile de portofoliu".

Adica, pe masura ce marile privatizari se termina si, pe de alta parte, piata financiara romaneasca se deschide strainilor, vor incepe sa conteze mai mult investitiile in actiuni ale societatilor cotate pe piata de capital, in fonduri de investitii, in obligatiuni guvernamentale etc. Numai ca investitiile de portofoliu sunt cu mult mai volatile decat investitiile straine directe - fiind, practic, vorba de bani veniti in cautare de randamente bune. Motiv pentru care vor sta aici atat timp cat vor gasi ce cauta: randamente bune, o economie sanatoasa, crestere economica, stabilitate. "Mai periculoasa e situatia in care deficitele sunt cuplate cu o crestere economica redusa", explica Florin Citu. Pentru 2006, el anticipeaza un ritm de crestere economica de 4,2-4,5%, si un deficit echivaland cu circa 9,5% din PIB. 

Daca insa economia romaneasca va da semne ca se impiedica, banii volatili plasati in investitii de portofoliu vor pleca. Ceea ce va lasa, implicit, fara surse de finantare golul consumului pe datorie din Romania. "Atunci deficitul devine, cu adevarat, periculos", explica  Aurelian Dochia, director general BRD / SG Corporate Finance.

De unde vine pericolul? Tocmai din iesirea din tara a acestor fonduri, care implica schimburi masive pe piata valutara si, implicit, o apreciere masiva a valutelor. O apreciere cu consecinte dezastruoase intr-o economie unde mai bine de jumatate dintre credite sunt in valuta. La fel de dezastruoasa si pentru lupta bancii centrale cu inflatia.

Dar, pana una-alta, "scenariul unei crize generate de un nivel mare al deficitului este total improbabil", este de parere Radu Craciun, in total acord cu majoritatea analistilor economici. In opinia lui Craciun, apropierea momentului in care Romania va intra in UE - indiferent daca este vorba de 2007 sau 2008 - este un motiv suficient pentru ca strainii sa nu se feresca de investitiile in economia romaneasca. In plus, "pentru moment, investitiile pe termen scurt (adica cele ce pot induce o criza daca se retrag din piata - n.r.) sunt inca reduse".

Un scenariu periculos ar putea aparea daca moneda nationala s-ar aprecia foarte mult, crede Mihaela Ionescu de la Unicredit - pentru ca un leu puternic in raport cu valuta loveste in exporturi, scazandu-le competitivitatea. Pentru 2006, economistul de la Unicredit vede o "gaura" a contului curent de circa 9,5% din PIB, dar si investitii de 6,5 miliarde de euro. Nici macar acest scenariu "cu un deficit destul de mare nu este periculos", adauga insa Ionescu. Argumentand ca e firesc ca datoria Romaniei sa creasca, ea da si exemplul altor tari din regiune, intrate recent in UE, care s-au confruntat cu aceleasi probleme: Polonia, Ungaria, Cehia. Si nu este "un capat de tara" pentru ca, argumenteaza Ionescu, o mare parte a consumului vine de la companii si se transforma in investitii - care, la randul lor, contribuie (cel putin teoretic) la cresterea competitivitatii firmelor romanesti.

Consumul privat individual, adica cel al omului de rand, are o pondere mult mai mica in crearea acestor deficite, adauga Ionut Dumitru. "Bunurile de consum reprezinta doar circa 15% din importuri", spune el, "iar ponderea lor a fost relativ constanta in ultimii ani". Restul sunt importuri de bunuri de capital si materii prime care, in urmatorii ani, vor contribui la cresterea competitivitatii companiilor romanesti.

Si totusi, pe termen lung, adancirea fara control a deficitelor, a dezechilibrului dintre capacitatea de a exporta si nevoia de bunuri si servicii importate induce un risc. Risc pe care si reprezentantii FMI l-au aratat cu degetul in repetate randuri autoritatilor romane. "Teama FMI vizeaza mai degraba un termen mediu si lung", crede Aurelian Dochia. Pentru ca, explica el, Romania nu este o tara izolata si tot ce se intampla in economia mondiala ne influenteaza si pe noi. Daca economia mondiala nu merge bine, apetitul pentru investitii scade si el. Si, odata cu el, scad si posibilitatile de finantare a consumului romanesc pe banii strainilor.