Falimentele corporative din SUA au atins cel mai înalt nivel de la criza financiară globală, pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor şi al scăderii cererii consumatorilor, care afectează companiile aflate în dificultate, potrivit FT. 

Cel puţin 686 de companii americane au depus cereri de faliment în 2024, cu aproximativ 8% mai multe decât în 2023 şi mai multe decât în oricare alt an de la cele 828 de cereri din 2010, conform datelor S&P Global Market Intelligence.

Manevrele extrajudiciare pentru a evita falimentul au crescut, de asemenea, anul trecut, depăşind falimentele într-un raport de aproximativ doi la unu, conform Fitch Ratings. Ca urmare, creditorii prioritari pentru emitenţii cu cel puţin 100 de milioane de dolari în datorii agregate au experimentat cele mai scăzute rate de recuperare din cel puţin 2016.

Prăbuşirea retailerului de produse pentru petreceri Party City este un exemplu tipic al eşecurilor corporative din 2024. La sfârşitul lunii decembrie, compania a depus a doua cerere de faliment în doi ani, după ce ieşise din procedura de reorganizare conform Capitolului 11 în octombrie 2023.

Party City a anunţat că va închide cele 700 de magazine la nivel naţional după ce a întâmpinat dificultăţi „într-un mediu extrem de provocator, determinat de presiunile inflaţioniste asupra costurilor şi cheltuielilor consumatorilor, printre alţi factori.”

Cererea consumatorilor a scăzut pe măsură ce stimulentele pandemice Covid-19 s-au epuizat, afectând în special companiile care depind de cheltuielile discreţionare ale consumatorilor. Alte falimente importante din anul trecut au inclus producătorul de sisteme de depozitare alimentară Tupperware, lanţul de restaurante Red Lobster, compania aeriană Spirit Airlines şi retailerul de cosmetice Avon Products.

„Costul persistent ridicat al bunurilor şi serviciilor afectează cererea consumatorilor”, a declarat Gregory Daco, economist-şef la EY. Povara este deosebit de grea pentru familiile de la capătul inferior al spectrului de venituri, „dar chiar şi în rândul celor din clasa medie sau superioară, se observă o mai mare prudenţă.”

Presiunea asupra companiilor şi consumatorilor s-a redus oarecum pe măsură ce Rezerva Federală a început să reducă ratele, deşi oficialii au indicat că intenţionează să mai reducă doar cu o jumătate de punct procentual în 2025.

Peter Tchir, şeful strategiei macroeconomice la Academy Securities, a menţionat că există factori atenuanţi, inclusiv diferenţa relativ mică dintre ratele de împrumut corporativ mai riscante şi datoria guvernamentală.

„Evident, nu este ideal că acest lucru se întâmplă. Dar, când mă gândesc la ce ar putea avea un efect amplu asupra economiei generale sau a sistemului bancar, acest lucru încă nu mă îngrijorează prea tare”, a spus Tchir.