Parlamentarii greci au adoptat cu 251 de voturi la 32 (din totalul de 300) reformele care, a recunoscut premierul grec Alexis Tsipras, sunt dure şi nu sunt ceea ce a promis el în campania electorală, relatează DPA în pagina electronică.

Doi membri ai coaliţiei sale au votat împotriva sa, iar alţi opt s-au abţinut. Şapte dintre cei nouă membri ai Parlamentului care au absentat sunt membri ai partidului său de extremă-stânga Syriza.

Grecia, care riscă falimentul, poate accesa acest nou eventual plan internaţional de salvare doar după ce ajunge la un acord cu creditorii săi internaţionali asupra reformelor economice pe care Atena urmează să le implementeze în schimbul acestui ajutor.

Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE) au evaluat vineri noile planuri de reformă ale Greciei, înaintea unui summit al miniştrilor de Finanţe din zona euro prevăzut sâmbătă după-amiaza.

Un nou plan de salvare, în valoare totală de 74 de miliarde de euro (83 de miliarde dolari) este avut în vedere, a declarat pentru DPA o sursă UE, sub protecţia anonimatului.

FMI prevede 16 miliarde de euro în programul de salvare al Greciei, dar nu este clar dacă aceste fonduri vor fi implicate, potrivit sursei citate.

Tsipras a declarat în Parlament, în noaptea de vineri spre sâmbătă, că FMI va juca doar un rol de consultant tehnic în cadrul noului pachet de salvare a ţării, pe care l-a prezentat drept un "program european".

FMI-ul a fost extrem de dur cu Atena, în ultima perioadă, în aplicarea fostului plan de salvare. Grecia a solicitat cel de-al treilea plan de salvare - pe o perioadă de cinci ani - Fondului de salvare al zonei euro.

După luni de negocieri fragile, capitalele europene au manifestat un optimism prudent în legătură cu faptul că este posibil un acord cu cel mai îndatorat stat din zona euro.

Preşedintele francez Francois Hollande a catalogat noul pachet de reforme propus de Atena - care include reforme fiscale şi ale sistemului de pensionare - ca "serios şi credibil".

Însă Germania a avertizat că negocierile asupra planurilor de reformare rămân larg deschise.

Rezultatul reuniunii de sâmbătă a miniştrilor de Finanţe din zona euro este "complet deschis", a subliniat un purtător de cuvânt al Ministrului german de Externe.

Reflectând scepticismul din rândul statelor mici din cadrul zonei euro, preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a denunţat faptul că planurile grecilor nu merg suficient de departe.

Ele au la bază informaţii neactualizate şi este necesar să fie "serios adaptate", a avertizat ea.

Multe dintre propunerile greceşti au la bază documente vechi, care au fost pregătite pentru negocierea prelungirii planului de salvare anterior al ţării, ci nu pentru un pachet de ajutorare complet nou, a declarat o sursă de la Bruxelles, preconizând negocieri lungi şi dificile pentru sâmbătă.

"Există posibilitatea, ci nu siguranţa (ajungerii la un) acord", a recunoscut Tsipras în Parlament.

Însă liderul grec a părut să fie susţinut pe plan intern.

Partidele greceşti proeuropene aflate în opoziţie - To Potami (centru), Noua Democraţie (conservator) şi Pasok (socialişti) - şi-au exprimat susţinerea faţă de planuri, care includ o reducere a cheltuielilor în domeniul Apărării în următorii doi ani.

Unii parlamentari din cadrul Syriza (extremă stânga), dar şi din cadrul Partidului Grecilor Independenţi (naţionalişti, în coaliţia aflată la putere) au opus rezistenţă. Printre cei care nu l-au susţinut pe Tsipras se află liderul aripii stângi din Syriza, ministrul Energiei Panagiotis Lafazanis.

Este necesar ca miniştrii Finanţelor să adopte sâmbătă o "decizie cu bătaie lungă" şi este necesar să ia această decizie cu prudenţă, a subliniat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului.

Dijsselbloem se numără printre oficialii care au îndemnat la prudenţă în legătură cu noile planuri de austeritate şi reforme.

Atena a prezentat un "text cuprinzător", a apreciat el, însă "calitatea acestuia urmează să fie stabilită".

"Este necesar să vedem dacă (documentul) chiar conduce la o îmbunătăţire a structurilor economice (ale Greciei)", a declarat Dijsselbloem.

Grecia urmează, de asemenea, să exercite presiuni în vederea unei relaxări a poverii datoriei în cadrul negocierii noului plan de salvare. Tsipras a declarat în Parlament că sustenabilitatea datoriei publice strivitoare se află pe masa negocierilor pentru prima dată.

El a recunoscut, de asemenea, că a comis greşeli în procesul negocierilor, dar a argumentat că "noi am continuat negocierile cu demnitate, chiar şi atunci când ne aflam pe marginea unei prăpastii".

Hollande a declarat vineri că "grecii şi-au arătat hotărârea de a rămâne în zona euro".

"Este necesar să se facă totul pentru ca să se ajungă la un acord, la un acord bun, un acord care să respecte regulile europene, dar care să-i respecte totodată pe greci", a îndemnat şeful statului francez.