Seceta şi incendiile înregistrate în sudul Europei în această vară sunt cele mai clare semne că problema penuriilor de apă de pe continent devine din ce mai dramatică pe fondul schimbărilor climatice, scrie Financial Times, citat de ZF.

Tensiunile au atins cote atât de ridicate în Franţa şi Spania, încât con­flicte au izbucnit între fermieri, cei mai mari consumatori de apă ai con­tinentului, şi grupurile de mediu. În anii care vin, o combinaţie de politici deficitare, anumite interese şi schim­bările climatice rapide vor înrăutăţi probabil situaţia.

Obişnuiţi cu ierni reci şi niveluri ridicate, constante de precipitaţii, stra­tegii europeni au tins să dea pu­ţină atenţie rezervelor de apă, însă acum reformele sunt vitale.

Impactul deficitului de apă este acut pentru fermieri, dar va fi resimţit în egală măsură de gospodării şi alte industrii. Nu doar ţările cele mai secetoase resimt problema, ci şi ţări ca Polonia şi Germania. Belgia se confruntă cu cel mai ridicat nivel de stres din Euro­pa în privinţa apei din cauza den­sităţii populaţiei şi infra­structurii deficitare.

Europa se încălzeşte mai rapid decât orice alt continent, însă pro­ble­ma a fost complicată de alte aspecte. Fluxurile de apă topită alpină sunt în scădere, iar solurile afectate de se­cetă nu reţin suficient apa din pre­cipitaţii.

Însă în pofida temerilor privind penuria de apă, abordarea faţă de dis­tribuţie rămâne deficitară, 25% din apa potabilă din UE fiind pier­dută din cauza conductelor defecte. Pentru executivii din industrie, scur­gerile nu reprezintă doar o risipă de apă, ci şi de bani, însă identificarea şi eliminarea lor este dificilă.

De asemenea, în condiţiile în ca­re apa este gestionată de o combi­na­ţie între companii locale şi autorităţi municipale, strategilor naţionali şi de la nivel european le este dificil să acţioneze.

Mark Bierkens, profesor de hidrologie la Utrecht University, spu­ne că doar puţine ţări încurajează eforturile de conservare a apei.

Organismul din industrie Water Europe recomandă un focus mai ma­re pe tipurile de apă folosite pentru di­verse scopuri, cum ar fi apă reci­clată pentru industrie şi agricultură, în timp ce apa de ploaie este păstrată pentru băut.

Costul inacţiunii „ar depăşi de cinci ori investiţiile“ pe care industria ar trebui să le facă pentru combaterea riscurilor legate de penuria de apă.

Unele măsuri au început a fi luat la nivel de politici. Reguli la nivel de UE privitoare la reutilizarea apei au intrat în vigoare în iunie, iar Bruxelles-ul a cerut statelor membre să lucreze la planuri de gestionare a secetei.

Totuşi, criticii spun că autorităţile nu acţionează suficient de rapid.

Utilizarea mai eficientă a preţioasei resurse este vitală, notează Deutsche Welle.

O soluţie pentru agricultură ar putea fi folosirea într-un grad sporit a apei reziduale pentru irigaţii şi protejarea rezervelor de apă dulce. De şase ori mai multă apă reziduală ar putea fi refolosită faţă de nivelurile actuale.

O altă cale de economisire a apei ar putea fi recurgerea la culturi care nu necesită foarte mult apă.