♦ Autorităţile române nu au date exacte despre numărul de români care ar locui în prezent în străinătate ♦ Estimările lor variază de la 5,7 mil. persoane la 8 mil. l 6 milioane de oameni au plecat din Irlanda între 1841 şi 1900, iar până în 1901, populaţia Irlandei fusese redusă la jumătate, la doar 4,4 milioane de persoane ♦ Irlanda este acum o ţară prosperă, iar nepoţii imigranţilor se întorc, dar populaţia ţării, deşi în creştere de la începutul anilor 1960, este încă sub 5,5 milioane de persoane.

Numărul românilor care căută un trai mai bun în străină­tate rămâne unul în creştere în această perioadă. O analiză publicată zilele trecute de platforma de recrutare online eJobs arăta că de la începutul lunii septembrie şi până în prezent au fost 10.000 de aplicări pentru ofertele de locuri de muncă în străinătate prezente pe platformă.

Creşterile de preţuri la alimente, energie, combustibil şi incertitudinea care planează asupra economiei locale par a fi factorii recenţi care îi fac pe români să se uite cu mai mare atenţie către locurile de muncă din afara ţării. Salariile de trei – patru ori mai mari decât cele pe care le câştigă în prezent ajută şi ele în luarea unei decizii. 

„Salariul şi condiţiile de viaţă mai bune sunt principalele argumente pe care le au cei care vor să emigreze, fie şi pentru o perioadă limitată de timp. Cei care pleacă ajung să câştige şi de 3-4 ori mai mult decât în România, pe joburi şi în domenii similare”, spune Bogdan Badea, CEO-ul eJobs. Cei mai mulţi dintre românii care aplică pentru locuri de muncă în străinătate vor să meargă în ţări precum Germania, Olanda şi Franţa.

În aceste condiţii, România începe să se­mene cu Irlanda de acum mai bine de 100 de ani, când irlandezii plecau în SUA în că­u­tarea unui trai mai bun, dar şi din cauza persecuţiilor politice. Peste 6 milioane de oameni au plecat din Irlanda între 1841 şi 1900. Până în 1901, populaţia Irlandei fusese redusă la jumătate, la doar 4,4 milioane de persoane. Populaţia ţării, deşi în creştere de la începutul anilor 1960, este încă sub

5,5 milioane de persoane. Acest lucru face din Irlanda una dintre puţinele ţări din lume care au suferit o scădere a populaţiei în ultimii 170 de ani, când populaţia lumii a crescut de peste şase ori.

Abia în ultimele zeci de ani irlandezii încep să se întoarcă în Irlanda, având în vedere că nivelul de trai din ţară a ajuns să fie printre cele mai bune din lume. În 2021, cel mai ridicat nivel de trai la nivelul Uniunii Europene a fost înregistrat în ţări precum Luxemburg – 177% peste media europeană şi Irlanda – 121% peste media UE, după cum arată datele de la Eurostat.

În ciuda faptului că salariile cresc, iar condiţiile de viaţă din România s-au îmbunătăţit considerabil în ultimii 30 de ani, oamenii continuă să plece în căutarea unui trai încă şi mai bun.

Florin Cârciu, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, spunea în luna mai a acestui an că 8 milioane de români ar locui în prezent în străinătate. Astfel, dacă dintre cei 22 de milioane de români cu domiciliul în România ar fi plecat 8 milioane, în ţară ar fi rămas 14 milioane, ceea ce ar însemna o scădere cu 36% a populaţiei faţă de recensământul din 2011.

Potrivit datelor furnizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru ZF, dimensiunea comunităţii cetăţenilor români stabiliţi în străinătate, cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa (peste 12 luni) în afara graniţelor ţării, este de aproximativ 5,7 milioane de persoane. Diferenţa de până la 8 milioane vine din estimări orientative, cum ar fi români care au mers temporar la muncă, persoane care au dublă cetăţenie, dar pe care autorităţile din statele în care se află îi înregistrează doar cu cetăţenia ţării respective.

Principalele ţări de destinaţie pentru cetăţenii români care s-au stabilit temporar sau permanent în străinătate sunt Italia (1,1 milioane de români), Spania (1 milion de români), Marea Britanie (cca 950.000 de români), Germania (826.000 de români) şi Statele Unite ale Americii (circa 465.000 de români).