♦ O singură listare de acţiuni în 2019, şi aceea pe segmentul AeRO ♦ 17 emisiuni de obligaţiuni de 4 mld. lei ♦ Lichiditate de 38,9 mil. lei (8,2 mil. euro) faţă de 46 mil. lei (9,8 mil. euro) în 2018, adică un minus de 16% ♦ Acesta este cel mai abrupt declin anual din 2015 încoace.

Cu un randament de 35% în anul 2019 prin prisma indicelui principal BET, Bursa de la Bucureşti a încheiat cel mai bun an din 2009 încoace, dar valoarea medie zilnică a tranzacţiilor a scăzut cu 16%, la circa 39 mil. lei, acesta fiind cel mai abrupt declin anual din 2015 încoace, arată datele agregate de ZF.

„În condiţiile în care bursa nu reuşeşte să convingă investitorii să vină să investească, randamentele nu mai au nicio importanţă. Rulajul este cel care dă câştig atât Bursei, cât şi brokerilor, care trăiesc din tranzacţiile intermediate“, spune economistul Aurelian Dochia.

Astfel, Bursa de la Bucureşti are nevoie de cât mai multe companii listate, altfel riscă ca cercul vicios în care se află în prezent, adică cel dat de faptul că numărul de companii listate este limitat, iar contribuţiile românilor la cei mai mari investitori ai bursei, adică fondurile de pensii private, sunt nelimitate, să se adâncească. Cea mai recentă listare pe segmentul principal este cea a Purcari în februarie 2018, iar cea de care au putut beneficia şi cei mai mari investitori ai bursei – fondurile Pilon II, este din toamna anului 2017, adică a Sphera Group.

Fondurile de pensii private nu pot achiziţiona acţiuni Purcari ca urmarea a restricţiei de plasamente în companii care activează în domeniul producerii de băuturi alcoolice.

„Cred că sunt critice măsuri care să crească interesul investitorilor, care să înceapă chiar cu educaţia în şcoli. Ar trebui eliminate sau modificate regle­mentările care sunt prea complicate şi totodată costurile de tranzacţionare şi de listare sunt prea mari. Multe burse din lume au simplificat procedurile şi au redus costurile, astfel că a devenit simplu accesul la finanţare pe piaţa de capital pentru oricine“, spune Aurelian Dochia.

Pe de altă parte, pentru 2020, brokerii spun că nu se aşteaptă la scăderea lichidităţii de la bursă.

„Nu întrevăd semne de continuare a trendului de scădere a lichidităţi. Dar, dacă s-ar întâmpla acest lucru, atunci cred ca trebuie combătută prin aducerea la bursă a unor emitenti importanţi. Aici un rol important ar putea să îl joace statul “, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest.

În 2019, investitorii de la bursa românească au început anul cu un grad ridicat de pesimist în contextul în care Ordonanţa 114, cea care avea să devină cel mai controversat act normativ postdecembrist, i-a făcut knockout, fiind adoptată fără dezbateri şi consultări cu mediul de afaceri.

Ulterior, pe fondul aşteptărilor acestora ca actul normativ să fie modificat în sensul pozitiv pentru companiile listate, ceea ce s-a şi întâmplat, bursa de la Bucureşti şi-a mai recăptat din culoare iar optimismul invesitorilor a determinat ca indicele BET să închidă anul cu un randament de 35%. Cu tot cu dividende, randamentul anul trecut a fost de 47%.