Revigorarea Alianţei Atlanticului de Nord a început, într-adevăr, şi continuă în ritm tot mai alert: preşedintele Barack Obama a cerut Congresului să aprobe cheltuieli de 1 mld. euro pentru suplimentarea prezenţei de forţe aeriene, terestre şi navale americane în Europa de Est şi sa plecat la Varşovia pentru o întâlnire cu liderii regionali, pe care i-a asigurat că securitatea aliaţilor europeni e "sacrosanctă" pentru SUA.

Secretarul apărării, Chuck Hagel, a sosit şi el la Bruxelles, spre a critica o dată în plus reducerea cheltuielilor militare de către europeni (la ora actuală, dintre cele 28 de ţări NATO, numai 4 - SUA, Marea Britanie, Grecia şi Estonia - ajung la sau depăşesc pragul de 2% din PIB cheltuieli militare cerut de NATO) şi spre a afirma că acţiunile Rusiei în raport cu Ucraina sunt "cea mai directă şi semnificativă ameninţare la adresa securităţii europene de la finele Războiului Rece". Hagel s-a deplasat apoi la Constanţa, spre a întâmpina personal crucişătorul lansator de rachete USS Vella Gulf, mobilizat în Marea Neagră pentru operaţiuni de securitate maritimă.

BBC comentează că noua ofensivă a SUA în Europa de Est este şi o reacţie la faptul că dezvoltarea cu precădere a relaţiilor cu ţările din Asia i-a făcut pe unii dintre est-europeni să se simtă cam neglijaţi de America în ultimii ani. Precaută însă, Casa Albă a comunicat că "European Reasurrance Initiative",  cum a numit Obama planul de creştere a prezenţei armate în Europa de Est, "nu se va face pe seama altor priorităţi în domeniul apărării, cum ar fi angajamentul în Asia-Pacific".

Pentru România, perspectiva este deocamdată ca la sfârşitul lunii iunie să fie retrase batalioanele de manevră din Afganistan, astfel încât în zonă nu vor mai rămâne trupe combatante româneşti, ci doar militari care se vor ocupa de instruirea militarilor afgani şi de paza aeroportului din Kandahar, a anunţat Mircea Duşa, ministrul apărării. În schimb, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile insistente din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.