Este oficial acum că Jack Ma, preşedintele gigantului chinez de comerţ electronic Alibaba Group Holdings Ltd., este membru al Partidului Comunist. El este, de asemenea, cel mai bogat dintr-un top al miliardarilor din China, care controlează în total averi de 6.5 trilioane de dolari. Cum este însă posibil ca într-o ţară comunistă să apară un miliardar la fiecare două zile?

Indicele Bloomberg al miliardarilor urmăreşte averea celor 500 cei mai bogaţi indivizi la nivel global, dintre care 38 sunt chinezi. Compania Wealth-X a constatat că din cei 2.754 miliardari ai lumii, 680 (25%) erau din SUA iar 338 (12%) erau din China, iar UBS Group AG estimează că un nou miliardar apare la fiecare două zile în China.

Povestea despre modul în care Partidul Comunist Chinez, mult timp un adversar înverşunat al ideologiei capitaliste, s-a transformat într-o “fabrică de miliardari” începe cu patru decenii în urmă, când patriarhul partidului, Deng Xiaoping, a introdus o serie de reforme care aveau să transforme drastic ţara în a doua economie la nivel mondial.

A fost imperios necesar ca Partidul Comunist Chinez să le permit oamenilor să se îmbogăţească. Deng Xiaoping, care a spus că socialismul nu înseamnă sărăcie, a spus pe atunci că este bine ca unii să se îmbogăţească pentru a îmbunătăţi mijloacele de existenţă ale celorlalţi, ale maselor. De când au fost introduce reformele lui Deng în China, peste 700 de milioane de oameni au scăpat de sărăcie.

Constituţia partidului spune că „cel mai înalt ideal este realizarea comunismului". Cum ar arăta însă comunismul? China vede comunismul ca pe o utopie a zilelor noastre. Toată lumea ar deţine în mod colectiv mijloacele de producţie, toţi cetăţenii ar lucra pentru binele comun, toată lumea ar fi egală şi bogăţia ar fi distribuită în funcţie de nevoile fiecăruia. Fie că planul este realist sau nu, partidul a gândit etapele de dezvoltare necesare pentru a ajunge acolo.

Înainte de comunism însă, China trebuie să realizeze mai întâi socialismul, plan pe care care Xi Jinping şi-a propus să îl îndeplinească până în 2035. În ceea ce priveşte socialismul, Xi Jinping a declarat într-un discurs care a avut loc anul trecut că modernizarea socialistă ar transforma China într-un lider mondial în inovare iar cultura chineză ar avea o voce mai puternică în lume. Oamenii ar beneficia de un trai confortabil, toată lumea ar avea acces la servicii publice de bază şi diferenţele de venit - în special între zonele urbane şi cele rurale - ar fi reduse semnificativ. Mediul ar fi, de asemenea, îmbunătăţit fundamental.

Partidul susţine afacerile private şi spiritul antreprenorial ca motor al creşterii economice şi creării de locuri de muncă. Potrivit lui Xi Jinping, China trebuie să reducă această inegalitate. O modalitate despre care se vorbeşte în politică este impozitarea, iar măsura propusă presupune reducerea impozitele pe venit pentru cei cu salarii mai mici.

Cu toate că îmbogăţirea unora a fost susţinută de lumea politică, totuşi, guvernul lui Xi Jinping a intensificat controlul asupra modului în care cei bogaţi şi-au câştigat banii; chiar şi magnaţii foarte apreciaţi au avut de suferit. Cazurile celebre includ investigaţii asupra lui Wu Xiaohui, fondatorul companiei Anbang Insurance Group Co. şau a finanţatorului Xiao Jianhua, care a fost obligat să renunţe la multe dintre activele deţinute în cadrul companiei Tomorrow Holding Co.  Au fost şi cazuri în care conducătorii unor companii de miliarde au fugit în străinătate.

Mulţi dintre cei mai bogaţi bărbaţi şi femei din China sunt membri ai parlamentului ţării sau ai corpului său consultativ. Acest lucru le oferă posibilitatea de a influenţa direcţia politicii prin depunerea de propuneri de legislaţie sau prin lobby la adresa funcţionarilor guvernamentali. Unii dintre cei care au beneficiat de politicile lui Xi Jinping, cum ar fi Ma Huateng de la Tencent Holdings Ltd., au fost delegaţi la Congresul Naţional al Poporului din China în acest an.