♦ Aprecierea leului şi scăderea cursului valutar spre 4,91-4,92 lei/euro nu sunt susţinute de fundamentele economiei, având în vedere deficitele mari, de cont curent şi bugetar, potrivit analiştilor.

Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, în lei şi euro, au crescut la început de 2023 la peste 69,6 mld. lei, ponderea deţinerilor nerezi­denţilor în totalul portofoliului de datorie publică urcând în ianuarie la un vârf record de 23,1%, peste nivelul din ianuarie 2022 (de 16%) şi peste valoarea de la final de 2022 (19,3%), potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Creşterea expunerilor străinilor pe titluri româneşti, respectiv intrările de capitaluri, antrenează o apreciere a leului faţă de euro, în timp ce reducerea expunerii investitorilor străini pe titlurile, respectiv ieşirile de capitaluri, duce la deprecierea leului în raport cu euro.

Creşterea expunerii străinilor pe titluri de stat româneşti a determinat menţinerea monedei naţionale pe o pantă de apreciere în faţa euro în prima parte a anului 2023. În ianuarie 2023, cursul mediu a fost de 4,9227 lei/euro, comparabil cu cel din decembrie 2022, iar în februarie a coborât sub 4,91 lei/euro (4,9077 lei/euro), pentru ca în martie să urce la 4,9263 lei/euro.

Şi în a doua parte a anului 2022 investitorii străini şi-au mărit deţinerile de titluri de stat româneşti până la 19,3% în decembrie, antrenând şi o surprinzătoare apreciere a monedei naţionale în faţa euro, cursul coborând chiar spre 4,8 lei/euro, în special în august, nivel despre care unii analişti au spus că nu este susţinut de fundamentele economiei, având în vedere deficitele mari, de cont curent şi bugetar.