Cursa pentru cucerirea spaţiului a devenit una mondială, iar Europa de Est devine din ce în ce mai ambiţioasă: oameni pe Lună, constelaţii de sateliţi şi tehnologie spaţială „revoluţionară“
În ianuarie, o rachetă SpaceX a uimit din nou lumea cu o decolare şi o aterizare fără probleme într-o misiune de a plasa un satelit pe orbită în jurul Pământului.
În ianuarie, o rachetă SpaceX a uimit din nou lumea cu o decolare şi o aterizare fără probleme într-o misiune de a plasa un satelit pe orbită în jurul Pământului. Atenţia lumii s-a concentrat pe pionieratul de succes pe care tehnologia dezvoltată cu banii lui Elon Musk o face în zborurile spaţiale. Însă puţini ştiu că satelitul adus în spaţiu este unul al Turciei şi face parte dintr-un program spaţial turc mai amplu.
Prima cursă spaţială a fost o competiţie între SUA şi URSS în plin război rece pentru mândrie naţională şi avantaje militare. Acum, când războiul rece este înlocuit cu o luptă pentru supremaţie tehnologică, comercială şi nu în ultimul rând geopolitică, la cursa spaţială participă deopotrivă companii private şi ţări dintre cele mai diferite, mari şi mici. Statele din Europa de Est s-au avântat şi ele în această competiţie.
Preşedintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan îi plac visele măreţe. În 2010 el a lansat „viziunea 2023“, în care unul dintre obiective este ca până în 2023 ţara sa să ajungă una dintre primele zece economii ale lumii. Deocamdată economia turcă, lovită între timp de diferite crize, este la extremitatea de jos a top 20 şi este improbabil să avanseze mult în următorii câţiva ani. O altă viziune a lui Erdogan, prezentată luna aceasta, este ca în zece ani Turcia să aibă un program spaţial matur care să includă misiuni pe Lună, astronauţi turci în spaţiu şi dezvoltarea unui sistem internaţional de sateliţi viabil. „Primul contact al Turciei cu Luna“ va fi în 2023, când ţara sărbătoreşte centenarul întemeierii republicii turce, a spus Erdogan. Prima fază a misiunii va fi realizată „cu cooperare internaţională“, iar a doua va utiliza rachete turce.
Unul din obiective, acela ca Turcia să devină „un brand global“ în tehnologie spaţială, nu este atât de SF pe cât pare. Turcia abia în 2020 a pus bazele unui brand auto naţional, TOGG, o maşină electrică, însă în ianuarie, în cooperare cu SpaceX, a lansat în spaţiu satelitul de comunicaţii din următoarea generaţie Türksat 5A. Acesta va fi folosit atât în scopuri militare, cât şi civile. Türksat 5A, construit de Airbus şi care va asigura acoperire broadband în Turcia, Europa, Orientul Mijlociu şi părţi din Africa, va fi urmat tot anul acesta de Türksat 5B.
Numărul 5 indică seria de sateliţi. Türksat 6A este programat pentru lansare în 2022. Sub conducerea lui Erdogan, Turcia a căutat să redevină o putere regională, dacă nu chiar mondială. Erdogan şi-a anunţat strategia pentru cucerirea spaţiului în aceeaşi zi în care o sondă spaţială construită de rivalul regional Emiratele Arabe Unite (sonda se numeşte Amal, speranţă în arabă) a intrat cu succes pe orbita planetei Marte. În ambiţiile sale spaţiale, Turcia poate beneficia de tehnologia proprie dezvoltată pentru a produce drone şi rachete militare, folosite cu succes în campaniile din Libia, Siria, Irak şi Nagorno-Karabah.
În Ungaria, trei companii locale s-au asociat într-un parteneriat numit CarpathiaSat Hungarian Space Telecommunications Corporation pentru a lansa primul satelit geostaţionar de comunicaţii unguresc în 2024. În decembrie 2019, ministrul afacerilor externe Péter Szijjártó a declarat că Ungaria intenţionează să pregătească un al doilea astronaut maghiar cu scopul de a-l duce, cu ajutorul ruşilor, pe Staţia Spaţială Internaţională tot în 2024. Ungaria are deja în spaţiu mai mulţi microsateliţi pentru cercetări ştiinţifice (primii trei au fost construiţi în cadrul unor programe universitare) şi vrea să-şi mărească această flotă.
Anul trecut, Budapesta a înfiinţat un fond naţional de cercetare spaţială. În 2018, o rachetă europeană Ariane 5 a lansat în spaţiu către Mercur o sondă de cercetare la construirea căreia au participat şi oameni de ştiinţă maghiari. Misiunea ar trebui să ajungă la destinaţie în 2025. De asemenea, presa maghiară scrie că în Ungaria au fost proiectate şi construite peste 70 de piese de echipament pentru satelitul Sentinel 2B, lansat în 2017 pentru a ajuta la proiectul UE de observare a Terrei Copernicus.
În ceea ce priveşte Polonia, o companie locală, SatRevolution, a semnat luna aceasta un acord cu Virgin Orbit din California pentru lansarea în spaţiu a unei perechi de sateliţi, STORK-4 şi STORK-5 (MARTA), chiar în 2021.
Sateliţii au la bază o platformă dezvoltată de SatRevolution şi sunt primii dintr-o constelaţie de 14 sateliţi optici STORK. STORK-4 şi MARTA vor colecta imagini şi date din multiple spectre pentru clienţi din agricultură şi sectorul energiei din SUA, Polonia şi alte ţări. SatRevolution a fost înfiinţată în 2016 pentru dezvoltarea de sateliţi de observare a Pământului în timp real şi între timp a devenit un lider mondial în domeniu.
Cehia participă la cursa spaţială prin subsidiara locală a companiei italiene SAB Aerospace. Divizia cehă a găsit o soluţie „revoluţionară“ pentru mărirea capacităţii de transport de sateliţi pentru rachetele europene. În 2020, când o navă Vega a Agenţiei Spaţiale Europene a lansat o serie de sateliţi, SAB Aerospace a explicat că, „practic, am introdus transportul public în spaţiu“. De asemenea, Cehia are un nanosatelit de cercetare, VZLUsat-1, pe orbita Pământului. În ultimii patru ani, 25 de start-up-uri „spaţiale“ au fost lansate în Cehia, cu investiţii de 24 de milioane de coroane (aproape un milion de euro).
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro