Cursa pentru cucerirea spaţiului a început între SUA şi Rusia, cu un semnal trimis de satelitul Sputnik în urmă cu 64 de ani, în plin război rece, şi a culminat cu o strângere de mână într-o misiune de andocare ruso-americană 18 ani mai târziu.

Astăzi, cursa spaţială are dimensiuni noi, iar concurenţii nu sunt doar guverne sau agenţii guvernamentale care se bat pentru mândria naţională, ci şi companii private, mai mari sau mai mici, care se luptă pentru un loc pe piaţă. Se vorbeşte deja de o economie spaţială cu o dezvoltare explozivă şi în care jucătorii de top concurează nu doar pentru a lansa sateliţi, ceea ce pot face şi firmele mărunte, ci şi pentru a duce oameni în spaţiu, iar în aceasta Wall Streetul capătă un rol din ce în ce mai mare.

În 2019, Virgin Galactic, care are ca misiune dezvoltarea turismului în spaţiu, a făcut primul mic pas pentru o companie spaţială - şi un salt uriaş pentru finanţele globale. A devenit o companie cotată la bursă printr-o fuziune cu o companie de achiziţii cu scop special, sau pe scurt SPAC (Special Purpose Acquisition Company). Tranzacţia a dat startul unei tendinţe, afaceri private riscante din toate categoriile au ajuns pe pieţele de acţiuni prin acelaşi mecanism, scrie revista Quartz. În 2019 au fost 87 de tranzacţii SPAC, cu o valoare medie de aproximativ 390 milioane dolari, potrivit companiei de date financiare Refinitiv. În 2020, numărul a urcat la 163, cu o valoare medie a tranzacţiei de 965 de milioane de dolari. Iar în primele două luni ale anului curent au existat 72 de tranzacţii SPAC, cu o valoare medie de peste 2 miliarde de dolari. Lumea încă mai aşteaptă primul IPO spaţial tradiţional, dar şapte SPAC-uri s-au angajat să aducă pe burse firme spaţiale la o valoare cumulată de peste 20 de miliarde de dolari.

Este un semn clar al poftei investitorilor pentru ceva asemănător cu SpaceX lui Elon Musk, una dintre companiile private cu cea mai rapidă creştere din lume. Astra, care a ajuns în spaţiu pentru prima dată în decembrie, este primul constructor şi lansator de rachete care se va lista la Nasdaq, prin intermediul unui SPAC. Anunţul a fost făcut în februarie. Start-up-ul de garaj din California, care ocupă acum un teren de un sfert de milion de metri pătraţi în Alameda, este evaluat la 2 miliarde de dolari. Compania oferă lansări de rachete pentru 3 milioane de dolari fiecare, semnificativ mai puţin decât SpaceX şi Rocket Lab, notează Bloomberg.

La începutul lunii martie, compania de lansări Rocket Lab şi-a anunţat planurile de a deveni publică printr-o fuziune cu o SPAC. De asemenea, firma şi-a prezentat noua rachetă, numită Neutron, despre care directorul executiv a spus că va fi capabilă să ducă şi oameni pe orbită. Acordul cu SPAC evaluează Rocket Lab la 4,1 miliarde de dolari şi este aşteapt să fie finalizat în al doilea trimestru al anului 2021. Spre comparaţie, SpaceX a lui Elon Musk, care nu este listată, este evaluată la 46 de miliarde de dolari. Odată fuziunea încheiată, Vector Acquisition Corporation, SPAC-ul cu care se va alia Rocket Lab, îşi va schimba numele în Rocket Lab USA. Simbolul Nasdaq va fi RKLB, scrie CNBC. „Această etapă accelerează capacitatea Rocket Lab de a debloca întregul potenţial al spaţiului prin intermediul platformelor noastre de lansare şi nave spaţiale şi catalizează ambiţia noastră de a crea o nouă verticală de afaceri de multe miliarde de dolari în aplicaţiile spaţiale”, a declarat Peter Beck, CEO al Rocket Lab.

În 2019 au fost 87 de tranzacţii SPAC, cu o valoare medie de aproximativ 390 milioane dolari, potrivit companiei de date financiare Refinitiv. În 2020, numărul a urcat la 163, cu o valoare medie a tranzacţiei de 965 de milioane de dolari. Iar în primele două luni ale anului curent au existat 72 de tranzacţii SPAC, cu o valoare medie de peste 2 miliarde de dolari.

Rocket Lab va avea 750 de milioane de dolari în cash la încheierea tranzacţiei, care va ajuta la dezvoltarea următoarei rachete, Neutron, un vehicul de lansare complet reutilizabil capabil să ridice pe orbită opt tone. Racheta este „adaptată pentru mega constelaţii de sateliţi, misiuni în spaţiul profund şi zboruri spaţiale umane”, se arată în prezentarea companiei. Calul de povară de până acum, racheta Electron, a lansat 18 misiuni de la primul său zbor din 2017 de pe principalul site de lansare a companiei, aflat în Noua Zeelandă. Această rachetă se află în stadiul incipient de transformare într-un vehicul reutilizabil. După o lansare, motorul principal va fi în cele din urmă capturat în aer cu un elicopter în loc să fie lăsat se prăbuşească în ocean, aşa cum este cazul acum. Primele teste în acest sens au fost un succes. Manevre de test mai complicate vor fi efectuate anul acesta. Pentru Neutron, zborul de debut a fost programat pentru 2024. Nava spaţială va avea o înălţime de 40 de metri şi va fi o „alternativă directă” la racheta Falcon 9, mai mare, a SpaceX. Neutron va fi capabilă să  trimită astronauţi la Staţia Spaţială Internaţională, Sfântul Graal al industriei de profil. SpaceX şi Boeing sunt actualii contractori ai NASA pentru trimiterea astronauţilor pe ISS.

În prezent, Rocket Lab, fondată în 2006, este liderul industriei pentru misiuni de lansare a sateliţilor mici. De atunci, zeci de alte mici firme de lansare au fost înfiinţate, creînd astfel o piaţă competitivă. În aceeaşi zi cu anunţul Rocket Lab, Spire Global, o companie spaţială de date prin satelit cu peste 100 de sateliţi pe cer, şi-a anunţat propriile planuri de a deveni publică, prin NavSight Holdings, o altă SPAC. Firma de transport spaţial Momentus Space a anunţat anul trecut planuri de a deveni publică după ce a fuzionat cu Stable Road Acquisition. Şi în urmă cu doar câteva luni, start-up-ul de broadband spaţial AST & Science a spus că se va alia cu o SPAC pentru a se lista. Însă posibilele deficienţe în finanţarea tradiţională şi temerile că cererea de lansări mici este exagerată - sau că există deja prea multe companii de lansare acum - au condus la un val recent de consolidări, dar şi fuziuni SPAC în industria spaţială. Astra, când şi-a prezentat planurile de lansare, dar nu în spaţiu, ci pe bursă, a menţionat că are programate 50 de lansări pentru clienţi şi peste 150 de milioane de dolari din venituri de lansare contractate până acum. Acestea cu toate că a intrat într-un domeniu plin de concurenţi.

La începutul lunii martie, compania de lansări Rocket Lab şi-a anunţat planurile de a deveni publică printr-o fuziune cu o SPAC. De asemenea, firma şi-a prezentat noua rachetă, numită Neutron, despre care directorul executiv a spus că va fi capabilă să ducă şi oameni pe orbită. ►

Pentru început, racheta sa, Rocket 3.2, înaltă de 12 metri intră în subsectorul vehiculelor mici de lansare - o categorie a industriei spaţiale unde analiştii şi directorii estimează că există peste 100 de start-up-uri în diferite etape de dezvoltare. Lider este Rocket Lab. Racheta Astra este promovată ca fiind capabilă să transporte până la 100 de kilograme pe orbita joasă a Pământului, pentru doar 2,5 milioane de dolari pentru o lansare dedicată. CEO-ul Chris Kemp se aşteaptă ca preţul să scadă pe măsură ce Astra accelerează la o rată de lansare săptămânală în 2023 şi dincolo de acest an. „Planul este finanţat integral până în 2025 pentru a ajunge să facem lansări în spaţiu zilnice”, a asigurat el. Este un obiectiv formidabil. „Vorbiţi despre aproape o lansare pe zi”, i-a spus Ken Herbert, analist la Canaccord Genuity. „Este posibil teoretic? Da. Dar, în practic patru ani, o singură companie va putea rezista la acest tip de program. Este ambiţios - nimeni nu a făcut-o vreodată”. „Nu înseamnă că este imposibil, dar totul trebuie să meargă bine, chiar şi lăsând COVID-19 deoparte”, i-a răspuns Herbert. „Şi există alţi factori în joc - dacă aveţi o anomalie cu oricare dintre aceste lansări, atunci orice altceva va fi întârziat.” Kemp a fost ofiţerul de tehnologie a informaţiei al NASA în 2010 şi 2011. Astra a ajuns în spaţiu pentru prima dată în decembrie, după lansarea vehiculului său din Alaska. Deşi racheta nu a atins orbita în acea misiune, conducerea companiei a considerat lansarea ca un test care a eliminat obstacolele finale necesare pentru a începe serviciul comercial mai târziu în acest an.

Listându-se, compania va putea face rost de banii de care are nevoie pentru a construi rachete mai mici, în număr mai mare, pe care le va lansa din diferite locuri la intervale scurte de timp una după după alta, în funcţie de nevoile clientului, a explicat Kemp. Spre deosebire de alţi constructori de rachete,  Astra se concentrează pe nave spaţiale ieftine, automate şi care pot fi controlate de la distanţă. În schimb, SpaceX s-a concentrat pe lansarea rachetelor Falcon 9 reutilizabile, mari cât un bloc cu 23 de etaje, de pe patru platforme, în special de la Centrul Spaţial Kennedy al NASA din Cape Canaveral, Florida. Costul pe lansare al SpaceX este de 62 de milioane de dolari, potrivit site-ului său web, dar în 2020 a dezvăluit un instrument care să permită clienţilor pentru transportul sateliţilor mici să îi folosească serviciul de partajare pentru doar 1 milion de dolari pentru 200 de kilograme în sarcină utilă.

Astra, care a ajuns în spaţiu pentru prima dată în decembrie, este primul constructor şi lansator de rachete care se va lista la Nasdaq, prin intermediul unui SPAC. Anunţul a fost făcut în februarie. Start-up-ul de garaj din California, care ocupă acum un teren de un sfert de milion de metri pătraţi în Alameda, este evaluat la 2 miliarde de dolari.