♦ Anul 2024 este unul de la care se aştepta relansarea. Dar relansarea nu a ţinut seamă de lacrimile şi rugăciunile politicienilor, pentru că economia nu se umflă cu rugăciuni, aşa cum porumbul nu creşte cu aghiazma din busuiocul preoţilor. Economia în 2025 va depinde, în esenţă, de două aspecte fundamentale: unul ţine de felul în care se va face ajustarea fiscală (care nu mai poate fi amânată) şi cel de-al doilea de felul în care vor funcţiona pieţele de export ale României.

Adrian Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) are câteva momente de ezitare: „Nici nu ştii de ce să-ţi fie frică mai întâi: de reacţia  pieţelor de capital în faţa deficitelor mari sau de situaţia jalnică a pieţelor pe care ne vindem produsele?“

Datele de săptămâna trecută ale Institutului Naţional de Statistică (INS) au arătat o creştere economică de doar 0,8% în T2/2024 şi de 0,7% în semestrul întâi, an/an. Realitatea este la o distanţă ameţitoare de cea ce anticipau economiştii, adică o creştere între doi şi trei la sută. Deficitul bugetar urma să ajungă la 7% din PIB şi să scadă în anii ce vin (mulţi ani) la 3% din PIB. Deficitul de 7% din PIB era programat însă pe o creştere de 3,5%, dar, iată, această creştere devine imposibilă, deci deficitul bugetar va sări de 7% din PIB în 2024.

În lumina acestei realităţi, nu se mai pune problema majorărilor de taxe în 2025, pentru reducerea deficitului, ci doar a modului şi a nivelului la care viitorul guvern va decide că va arăta ajustarea fiscală.

Situaţia este cum nu se poate mai complicată şi pe plan intern şi extern. În privinţa taxării, o idee ne vom putea face în sempembrie când guvernul va trimite Comisiei Europene planul de ajustare a deficitului bugetar. Vom şti ce va fi cu TVA, cu alte taxe, spune Pogonaru care adaugă: deficitul bugetar şi nivelul dobânzilor vor avea efect asupra costurilor de finanţare, asupra leului. Pentru că, indiferent de randamentele pe care le obţin cei care cumpără obligaţiuni româneşti aceştia vor sta, dacă lucrurile merg spre rău, să se gândească dacă este bine ce fac sau nu.

Pe plan extern, pieţele de export ale României continuă să fie şubrede. Gemania tocmai a consemnat al cincilea trimes­tru consecutiv de restrângere eco­no­mică iar, în toate cele şase luni din S1 2024, industria Germaniei a înregistrat căderi. În faţa perspectivelor slabe ale Europei, România are nevoie de o diversificare a pieţelor de export, dar asta nu se poate face peste noapte, spune preşedintele AOAR.

În aceeaşi direcţie merge şi Aurelian Dochia, profesor la ASE. Situaţia internă dificilă este concurată de slabele per­for­manţe ale pieţelor de export ale României. Germania, cândva lăudată pentru politica orientată spre export, nu-şi va mai reveni curând. A pierdut piaţa rusească din cauza războiului din Ucraina, pierde piaţa chineazească, deci nu mai putem aştepta multe de aici pentru că comenzile din România pentru exporturile germane se restrâng.

În plan intern, este clar că deficitul bugetar va depăşi 7% din PIB în 2024. Pieţele vor reacţiona, este posibil ca agenţiile de rating să modifice perspectiva de creştere de la stabil la negativ. Guvernul va fi obligat să majoreze impozitele, dar o majo­rare nechibzuită ameninţă cu recesiunea.

La toate acestea se adaugă războiul din Ucraina, cel din Orient, noile dureri de cap privind lanţurile de aprovizionare. Noi nu controlăm aceste lucruri aşa că nu ne rămâne decât să mergem înainte cu cea avem. „Dar trebuie să fim conştienţi că va fi foarte, foarte greu“, spune Dochia.

Principala problemă cu care se va confrunta 2025 este fiscalitatea. Deficitele noastre sunt cronice şi reducerea lor va obliga la măsuri mai dure, dar care să nu ducă neapărat la o contracţie, ci la o reaşezare, spune Liviu Deceanu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai.

„Acum şi nivelul majorărilor fiscalităţii este o problemă. Unii vorbeau în trecut de România ca un paradis fiscal. Nu a fost niciodată aşa ceva, dar a avut avantajul <com­pe­tiţiei fiscale>“ spune Deceanu.

Toate ţările din estul Europei au mers pe taxe mai mici pentru a atrage investiţii străine. Şi le-a mers o vreme, cum i-a mers şi României.

„Poţi umbla la fiscalitate, dar cât? Dacă pierzi avantajul competiţiei fiscale, cu ce rămâi? Cu avantajul costului forţei de muncă? Nici aici lucrurile nu mai sunt cea au fost pentru că şi salariile au crescut. Apoi, aceşti muncitori din Asia, pe care-i vedem zilnic, sunt aici tocmai pentru că cer salarii mai mici decât muncitorii autohtoni“, spune Deceanu.

Va ajunge România în recesiune în 2025?

„Va fi o restrângere, dar nu catastrofică. Cum nu vom avea nivelul de creştere promis de politicieni, e limpede acum că o reaşezare va fi. Şi va fi plătită de mediul privat, de antreprenori“, spune Deceanu.