În septembrie, exporturile Germaniei au atins un nou record - 18,8 mld. euro, faţă de 15,8 mld. în august - iar excedentul de cont curent, de 19,7 mld. euro, este cel mai mare din lume. Exporturile au crescut cu 1,7% faţă de august, în timp ce importurile s-au redus cu 1,9%.

Criticile, sosite în primul rând de la Washington, n-au întârziat, cu o anvergură şi mai mare decât cele de la Bruxelles: Germania nu face destul spre a stimula cererea internă, astfel încât foloseşte excesiv pârghia exporturilor, ceea ce afectează nu doar UE, ci economia globală. Şeful BCE, Mario Draghi, a spus că dezechilibrele economice din zona euro n-ar trebui să se rezolve prin slăbirea celei mai mari economii a acesteia, iar Berlinul s-a apărat de acuzaţii arătând că din 2007 până acum, excedentul ei de cont curent în raport cu restul zonei euro s-a înjumătăţit.

Jose Barroso a replicat însă că o "analiză aprofundată" a economiei germane nu e un atac la adresa competitivităţii ei şi că investigaţia are loc în cadrul Mecanismului de Alertă european, care autorizează guvernul UE să verifice dacă ţările zonei euro iau măsuri pentru remedierea dezechilibrelor economice. Dacă Germania va fi găsită vinovată că politicile sale afectează UE şi refuză să ia măsuri, ar putea fi penalizată cu 0,1% din PIB.

Astfel de frustrări sunt fireşti atâta vreme cât creşterea PIB în zona euro este aproape inexistentă (0,1% în T3, faţă de 0,3% în T2), şomajul este la nivelul record de 12,2%, iar inflaţia s-a redus în octombrie la cel mai mic nivel în patru ani, ilustrând lipsa de avânt a economiei.