200 de chirurgi plastici împart în România o piaţă de 70 de milioane de euro, făcând ca această specialitate medicală să fie considerată una dintre cele mai profitabile de pe piaţă. Fiecare chirurg estetician generează anual venituri de circa 350.000 de euro, pacienţii lor plătind în medie 3.000 de euro pentru o intervenţie. Numărul specialiştilor în chirurgie estetică pare foarte mic raportat la numărul total de medici din România (sub 40.000). Explicaţia stă în faptul că absolvenţii de medicină duc o luptă acerbă pe puţinele locuri disponibile pentru specialităţile chirurgicale, chirurgia plastică fiind printre primele opţiuni ale rezidenţilor. Accesul extrem de dificil la chirurgia plastică şi microchirugia reconstructivă face ca numărul medicilor care profesează să nu depăşească pragul de 200, dintre care jumătate fac parte din Asociaţia Chirurgilor Plastici din România. Dată fiind nevoia din piaţă, majoritatea lucrează atât la stat, cât şi în privat.

96.206 intervenţii au avut loc în 2011 în clinicile de profil din România, capitala deţinând supremaţia în ceea ce priveşte numărul de medici şi de clinici de specialitate. Femeile sunt majoritare în cabinetele de chirurgie estetică, însă în ultimii doi ani ponderea bărbaţilor care apelează la astfel de servicii a crescut şi a ajuns la 10-20%. Bărbaţii apelează pentru intervenţii precum corectarea ridurilor, hiperhidroză, dar şi la servicii chirurgicale - abdominoplastie, liposucţie şi rinoplastie.

Statisticile la nivel global arată că liposucţia şi mărirea sânilor se află pe primele două locuri în topul celor mai populare proceduri estetice chirurgicale, numărul acestora în 2011 fiind de 1,26 de milioane şi respectiv 1,2 milioane. Acestea sunt urmate de blefaroplastie sau corecţia pleoapelor inferioare sau superioare, cu peste 703.000 de proceduri, abdominoplastia, cu peste 553.000 de proceduri, şi rinoplastia, cu peste 500.000. În România preferinţele diferă, în topul preferinţelor aflându-se bustul şi abia apoi înlăturarea ţesutului adipos de pe corp, 10.000 de femei apelând anual la augmentare sau lifting mamar. Cele mai frecvente intervenţii chirurgicale au fost cele pentru mărirea sânilor (peste 8.000), liposucţia (peste 7.000), blefaroplastia (peste 5.000), rinoplastia şi liftingul mamar (circa 3.000), mărirea feselor şi remodelarea vaginală (circa 700).

„Există un fetiş al societăţii româneşti pentru bust, iar corpul este perceput ca fiind mai plăcut dacă are o imagine sexualizată„, spune psihologul Violeta Rotărescu, care observă că o mare parte a femeilor consideră că succesul porneşte de la felul cum arăţi. Un studiu publicat anul trecut în revista Psychology Today de către Dario Maestripieri, un profesor de ştiinţe socio-umane de la Universitatea din Chicago, analiza efectele frumuseţii asupra succesului. Cercetătorii au studiat conceptul frumuseţii şi influenţa lui asupra carierei în repetate rânduri şi au descoperit că oamenii frumoşi tind să producă mai mulţi bani pentru companiile unde lucrează şi, de aceea, sunt priviţi ca angajaţi mai productivi şi mai muncitori: „O persoană care lucrează în vânzări directe va avea cu atât mai mulţi clienţi cu cât este mai atrăgătoare. Clienţii vor fi mai înclinaţi să cumpere dacă vor crede că au o şansă la o relaţie fizică cu vânzătorul„. Dario Maestripieri numeşte acest principiu „plăcerea de a lucra cu oameni frumoşi".

Salariul persoanelor care nu ies în evidenţă prin atuuri fizice este cu până la 15% mai mic decât cel al angajaţilor consideraţi frumoşi, susţine Daniel Hammermesh, profesor de economie la Universitatea Texas, din Austin, şi autorul cărţii „Frumuseţea aduce bani: De ce persoanele atrăgătoare au succes mai mare„, iar efectele vizează şi bărbaţii. Femeile neatrăgătoare îşi găsesc cu o mai mare dificultate un loc de muncă şi se căsătoresc cu bărbaţi cu o potenţă financiară redusă. Invers, bărbaţii atrăgători nu se asociază neapărat cu femei cu putere materială. Apoi, oamenii care arată bine îşi aleg meserii în care frumuseţea fizică poate fi un atu, indicând astfel că angajatorii tind să discrimineze personalul în funcţie de trăsăturile fizice.

Faptul că discriminarea există este atestat de o cercetare efectuată de profesorul Robert Quinn din care reiese că, în cazul interviurilor de angajare, oamenii evaluaţi ca arătând foarte bine obţin cel mai adesea jobul, cu un impact mai puternic în cazul bărbaţilor. Femeile, în schimb, tind să obţină plusuri nu doar la interviu, ci şi după, cercetările demonstrând că obţin mai rapid creşteri salariale în comparaţie cu celelalte colege de serviciu. Hammermesh mai arată că oamenii frumoşi lucrează mai puţin decât restul colegilor, dat fiind că eficienţa lor este asociată şi cu aspectul şi felul cum relaţionează. Avantajele fizice pot fi exploatate de cei care le deţin, dat fiind că percepţia specialiştilor în resurse umane este aceea că aproximativ 60% dintre intervievaţi sunt consideraţi ca fiind normali. Studiul susţine însă că nu doar sex-appeal-ul este ingredientul-cheie în succesul persoanelor atrăgătoare, ci şi anumite trăsături conexe care vin la pachet cu un aspect plăcut: încredere de sine şi o personalitate mai plăcută.