România importă 70% din petrolul pe care îl consumă, aduce de peste graniţe 30% din motorina necesară alimentării maşinilor care merg pe drumurile ei, este importatoare de energie şi de gaze naturale. Acestea sunt motivele obiective pentru care preţurile din România reflectă evoluţia cotaţiilor internaţionale. 

„Noi putem să avem energie pe care să o dăm aproape gratis. Putem să avem litrul la pompă un leu, la cât petrol avem“, a declarat în cadrul unei emisiuni Călin Georgescu, candidatul care a intrat în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România, alegeri anulate de Curtea Constituţională a României. 

Anul trecut, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că România a avut o producţie de petrol de 2,9 milioane de tone, în scădere constantă din 1992 încoace, la nivelul anului menţionat producţia de petrol a României fiind de 6,7 milioane de tone. România consumă însă circa 10 milioane de tone de petrol. 

Pe scurt, 70% din necesarul de petrol al României este acoperit din importuri care se fac la cotaţiile internaţionale, acolo unde România, cu o producţie de 2,9 milioane de tone de petrol, nu are niciun cuvânt de spus. 

În total, România are un consum de carburanţi de circa 8 milioane de tone, din care 6,6 milioane de tone reprezintă consumul de motorină, restul fiind consumul de benzină, arată datele pentru 2023 de la INS. Dar în timp ce structura rafinăriilor locale permite o producţie de benzină care să acopere consumul, pe partea de motorină România importă net circa 2 milioane de tone ca să-şi asigure cererea internă. Din nou, fiind o piaţă dependentă de importuri, stabilirea unui preţ fix pe litrul de motorină, acel 1 leu pe litru indicat de Călin Georgescu, ar fi o măsură pur administrativă care ar trebui finanţată din alte surse. Alternativa ar fi instalarea unei penurii pe zona de alimentare cu carburant.