Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care prevede că persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu pot candida la alegeri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art.6 alin.(2) din Legea nr.115/2015, precum şi a art.2 alin.(6) din Legea nr.208/2015.

Demersul legislativ urmăreşte extinderea interdicţiei de a fi ales consilier local, consilier judeţean, primar sau preşedinte al consiliului judeţean ori senator sau deputat şi pentru persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracţiuni contra vieţii, contra libertăţii persoanei, privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertăţii, integrităţii sexuale şi de rele tratamente aplicate minorului, daca nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.

„Acum vreo 4-5 ani, strângeam, pe 10 august 2018, semnături, cu Diana, pentru <Fără penali>. Acum nu avem chiar forma <Fără penali în funcţii publice>, dar avem măcar fără penali pe buletinul de vot. Şi eu vă mulţumesc celor care aţi fost alături de noi în Piaţă, atunci, la 10 august. Şi cred că e important, o dată, să nu mai avem abuzatori de copii în funcţii publice şi, apoi, să căutăm şi alte categorii de persoane care nu trebuie să mai fie în funcţiile publice”, spunea în timpul dezbaterilor deputatul Cătălin Teniţă, iniţiatorul proiectului.

Ulterior, Alina Gorghiu arăta, după ce Parlamentul a votat ca persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată candida la alegeri, că PNL a fost primul partid care a impus, încă din 2015, criteriile de integritate interne, .

„Cel mai important criteriu de integritate autoimpus al PNL pentru alegeri devine acum literă de lege pentru toate partidele. Condamnaţii penal nu vor mai putea candida la alegeri. Uite că se poate! Parlamentul a votat ca persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată candida la alegeri. De orice fel: locale, parlamentare şi prezidenţiale.Dar, cum văd că toţi de la mai toate partidele se laudă acum că listele pentru alegeri vor fi curate începând din 2024, sunt necesare câteva clarificări. Saga acestei idei nu a început în 2017, când a fost depusă iniţiativa, ci cu mult mai înainte. PNL a fost primul partid care a impus, încă din 2015, criteriile de integritate interne. A fost momentul în care am decis că legea pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale trebuie să conţină prevederi clare, astfel încât cei care au condamnări penale definitive pentru fapte săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie, să nu poată candida”, afirmă Alina Gorghiu.