Aproape jumătate (47%)  dintre companiile multinaţionale la nivel global estimează o creştere semnificativă a ratei globale efective de impozitare a grupului din care fac parte, ca urmare a implementării celor doi piloni ai reformei fiscale coordonate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în timp ce o proporţie similară (50%) se aşteaptă la o majorare a taxelor, din cauza datoriilor guvernamentale ridicate acumulate în timpul pandemiei de COVID-19, în jurisdicţiile în care au stabilită rezidenţa fiscală, notează raportul  Deloitte 2022 Global Tax Survey: Beyond BEPS (Base Erosion and Profit Shifting).

În plus, 90% dintre companiile participante anticipează o posibilă creştere a numărului de litigii fiscale din cauza deficitelor guvernamentale tot mai mari înregistrate în ultimii ani.

Referitor la reglementările propuse de OCDE, 59% dintre companii estimează că acestea vor fi implementate într-un număr semnificativ de ţări până în 2024. În aceste condiţii, 55% susţin că au datele financiare şi contabile structurate corespunzător pentru a se conforma la prevederile pilonului II (impozitul minim pe profit la nivel global). Însă, în cazul pilonului I, care presupune distribuirea mai echitabilă a drepturilor de impozitare a profiturilor companiilor multinaţionale între ţările din care se obţin, doar 25% se aşteaptă ca Senatul Statelor Unite ale Americii să aprobe implementarea legislaţiei necesare în acest scop până în 2023.

Pe de altă parte, 80% dintre reprezentanţii companiilor multinaţionale estimează că directivele europene în domeniul taxării (DAC6, ATAD3, Country by Country Reporting etc.) nu vor genera o simplificare a obligaţiilor de raportare la nivelul Uniunii Europene, în principal din cauza numărului tot mai mare de reguli, cerinţe şi termene de raportare impuse prin intermediul acestora (60% dintre participanţii la studiu).

„Aplicarea reglementărilor fiscale convenite sub coordonarea OCDE este încă incertă, din cauza lipsei unei decizii din partea Statelor Unite cu privire la pilonul I, care vizează, în principal, taxarea marilor giganţi din tehnologie. Un eventual blocaj pe acest pilon ar putea compromite întregul acord, semnat în 2021, şi ar putea readuce în discuţie aplicarea taxei digitale individual de către statele semnatare. Pe de altă parte, la nivel european, legislaţia fiscală devine tot mai complexă, iar cerinţele de raportare implică seturi de date din ce în ce mai voluminoase, astfel că marile companii sunt nevoite să investească semnificativ în soluţii de conformare bazate pe tehnologie. Toate aceste schimbări vizează creşterea transparenţei fiscale la nivel de jurisdicţie, dar şi în tranzacţiile transfrontaliere”, spune Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

El precizează că multinaţionalele ce activează in România sunt supuse prevederilor legislaţiei europene, dar trebuie să ia în calcul şi recomandările OCDE, care pot fi preluate în legislaţia naţională, dat fiind că ţara noastră se află în proces de aderare la această organizaţie şi este şi semnatară a acordului privind reforma fiscală internaţională.

Conform studiului, aproape 40% dintre companiile participante susţin că, în ultimul an, autorităţile fiscale din statul în care este înregistrat grupul din care fac parte au devenit mult mai riguroase în cadrul controalelor fiscale, iar jumătate (48%) au înregistrat cazuri de dublă impozitare, la nivel de grup, ca urmare a schimbărilor legislative unilaterale, neconforme cu abordarea coordonată la nivel internaţional.