♦ Importurile scad însă mai mult decât exporturile, ceea ce face ca deficitul comercial la bunuri al României să continue ajustarea din 2023 ♦ De această dată, însă, spre deosebire de 2023, când scădeau doar importurile, iar exporturile continuau creşterea, în prima lună din 2024 a scăzut atât valoarea bunurilor care au intrat în ţară, cât şi a celor care au fost exportate.

Deficitul comercial al Româ­niei a continuat să scadă în ianuarie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Continuă astfel tendinţa din 2023 însă de această dată, exporturile României scad şi ele, chiar dacă mai încet decât importurile. Importurile scad pentru că cererea este mai mică faţă de anii trecuţi. La fel, exporturile scad pentru că şi cerea în ţările în care România exportă este mai mică.

În ianuarie 2024, exporturile României au fost de 7 mld. euro, o scădere de 1,5% faţă de aceeaşi lună din 2023, iar importurile au fost de 9 mld. euro, o scădere de 4,8% faţă de prima lună din 2023.

În consecinţă, deficitul comercial a scăzut şi a fost de 2 mld. euro în prima lună din an. Cu toate acestea, alte date din economie arată o evoluţie bună: consumul a rămas pe plus în 2023, dar cu un plus de sub 3%, investiţiile au mers bine, mai ales cele publice, din fonduri europene, iar economia, aşa cum arată datele naţionale, a crescut cu 2,1% în 2023. O creştere la jumătate faţă de 2022, dar totuşi o creştere. Cu toate că economia României creşte, alte economii, cum ar fi zona euro, stagnează sau cresc foarte puţin. Dar, aşa cum arată datele Eurostat, atât Germania, cât şi toată zona euro, unde merg trei sferturi din exporturile ţării, nu au intrat în recesiune în 2023, iar în 2024 ar urma să accelereze puţin creşterea economică. Aceasta este şi prognoza pentru România: să accelereze la un plus economic de 3%, după avansul de 2% din 2023.

În condiţii de expansiune economică, cu o structură a economiei ca a României, deficitul comercial creşte, pentru că vânzările interne cresc pe măsură ce cresc veniturile şi businessul. Cresc şi exporturile, dar nu cu acelaşi ritm cu care cresc importurile, aşa că, aşa cum a arătat experienţa ultimilor ani, deficitul comercial, adică diferenţa dintre valoarea exporturilor şi valoarea importurilor, creşte. Cu toate acestea, deficitul iată că a scăzut în 2023 şi în ianuarie 2024 s-a continuat tendinţa.

În mod normal, sunt veşti bune că deficitul comercial la bunuri al României, care pune cea mai mare presiune pe leu, scade. Cu toate acestea, este importantă modalitatea în care scade: pentru că, în acest moment, este un mix de ajustări de preţuri pe pieţele internaţionale, dar şi o contracţie a consumului intern.

În acest moment nu sunt presiuni pe cursul valutar. Guvernul Marcel Ciolacu s-a împrumutat pe pieţele internaţionale în euro şi a intrat valută în ţară. De asemenea, fluxul de fonduri europene a fost unul record în 2023, (în jur de 12 mld. euro) iar investiţiile străine directe, chiar dacă în scădere, au continuat să vină. Astfel, mai degrabă Banca Naţională a României a fost preocupată să nu se aprecieze leul, mai degrabă decât să nu se deprecieze în faţa euro.

Cea mai bună variantă pentru echilibrarea deficitului comercial la bunuri, care înseamnă, de fapt, că în ţară se consumă bunuri de o valoare mai mare decât se produce, este creşterea valorii producţiei. O strategie clară în acest sens la nivel guvernamental nu există, astfel că o posibilă corecţie a deficitului bugetar este lăsată fie pe seama deprecierii cursului de schimb, fie pe seama contracţiei consumului local.