♦ La conducerea Spitalului Judeţean Neamţ s-au aflat nu mai puţin de opt manageri în ultimul an ♦ Managerul Spitalului Neamţ Lucian Micu şi-a anunţat demisia după ce zece pacienţi din terapie intensivă cu COVID-19 au murit în urma unui incendiu în secţia ATI.

Lipsa de organizare din spitale, subordonarea acestora la nivel local, fără posibilitatea de colaborare rapidă şi fără medici de profesie în fruntea spitalelor sunt factori care contribuie la haosul din sănătate şi duc periodic la accidente în spitale, acolo unde pacienţii caută tratament.

Cel mai recent exemplu de lipsă de organizare este la Spitalul Judeţean din Neamţ, aflat în subordinea Consiliului Local Neamţ, care a avut în ultimul an opt manageri la conducere. Şefii unităţii medicale au fost numiţi politic, fie de Ministerul Sănătăţii atunci când spitalele au trecut în timpul stării de urgenţă în curtea ministerului de resort, fie de autorităţile locale.

Directorul spitalului din Neamţ la momentul incendiului a fost Lucian Micu, primar al oraşului Roman. El este de meserie jurist, numit la finalul lui octombrie în fruntea spitalului.

Lipsa unei viziuni pe termen lung pentru spital s-a văzut în lipsa investiţiilor în unitatea medicală, probleme scoase la iveală de tragedia în urma căreia secţia de ATI a luat foc, iar zece pacienţi au decedat, şapte persoane fiind în stare critică.

„Din declaraţiile publice, a existat o flacără la unul dintre aparatele pacienţilor critici. Atmosfera în saloanele de terapie intensivă este cu oxigen, care în prezenţa focului poate să devină extrem de inflamabil. Nu poate cineva anticipa un scurtcircuit la instalaţia electrică, probabilitatea există. Este de datoria echipelor de mentenanţă şi a managementului şi de spital, şi de secţie să facă toate verificările în bună regulă, aşa cum cer actele normative. Avem norme în domeniu, trebuie să fie şi respectate“, a spus medicul ATI Elena Copaciu.

Ea a menţionat că ancheta va stabili dacă instalaţia a fost calibrată corect, dacă aparatele funcţionau în parametri, însă soluţia pentru ca situaţia de la Neamţ să nu se mai repete este respectarea legii. În plus, siguranţa trebuie să fie pe primul plan, atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici şi asistenţi.

„Una dintre regulile de bază în prim ajutor şi când lucrezi în urgenţă este ca salvatorii să fie în siguranţă pentru a putea acorda pacientului suportul avansat pe care îl presupune terapia intensivă şi să-i dai şanse maxime să-i salveze viaţa. Aşa ceva este coşmarul oricărui medic din ATI. Orice contează, în momentul când faci rabat de la o regulă va urma o cascadă de compromisuri care poate ajunge până la varianta îngrozitoare pe care am văzut-o“, a mai spus Elena Copaciu.

Managerul Spitalului Colţea Mircea Lupuşoru a precizat că pentru a preveni un accident de tipul celui de la Neamţ în spitalul din Capitală se verifică periodic aparatura şi prizele pentru a stabili că se respectă normele de funcţionare optime.

„Avem măsuri dinainte de incident, sunt măsuri de prevenire, se face o verificare periodică a tabloului, prizele, instalaţii electrice. Avem siguranţe care sar automat dacă puterea este mai mare se decuplează automat siguranţa şi se întrerupe tot. Am pus accentul pe acest lucru tot timpul“, a mai spus Mircea Lupuşoru.

Cine sunt vinovaţii?

Într-o declaraţie de presă, ministrul sănătăţii Nelu Tătaru a declarat că toată lumea este vinovată pentru tragedia de la Piatra Neamţ deoarece a acceptat ca în ultimii 30 de ani sistemul medical să fie menţinut într-o situaţie de criză.

„Pentru situaţia de peste 30 de ani şi pentru autorităţile locale şi pentru neimplicare ... cred că suntem toţi vinovaţi în această ţară, nu doar sistemul medical şi autorităţile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situaţie medicală“, a declarat ministrul Tătaru. El a mai spus că se impune o reevaluare urgentă a întegului sistem medical românesc.

„Nu doar începând de mâine, începând de ieri, tot ce înseamnă reevaluare de management, tot ce înseamnă reevaluare de capacitate de tratament a unităţilor medicale, cooordonare de către minister a situaţiei“, a precizat Nelu Tătaru. Totuşi, la cinci ani de la tragedia de la Colectiv, care a dus la decesul a 64 de persoane, România nu este capabilă să îngrijească pacienţi cu arsuri grave, trimi­ţându-l pe medicul care a ajutat pacienţii de la Neamţ Cătălin Dencium în Belgia pentru a fi tratat.

Astfel, la cinci ani de la Colectiv şi la zece ani de la incendiul de la maternitatea Giuleşti, România nu are o secţie pentru marii arşi. Mai mult, politicienii care s-au aflat în funcţii publice de decizie şi în urmă cu un deceniu, şi în urmă cu cinci ani, începând cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban sau ministrul Nelu Tătaru nu îşi asumă vina unui sistem sanitar dezorganizat, aruncând vina asupra oamenilor, contribuabili la bugetul de stat şi la asigurarea de sănătate.