Doar 1 din 10 dintre profesorii care au renunţat grevă au făcut-o în urma creşterilor şi promisiunilor venite din partea Guvernului, reiese dintr-un sondaj al World Vision România.

Majoritatea covârşitoare a profesorilor care participă la grevă o fac nu doar pentru salarii mai mari, ci şi pentru a atrage atenţia asupra altor nevoi din învăţământ precum dotarea şcolilor cu materialele didactice necesare sau oferirea de mai multe cursuri de formare pentru profesori. Concret, 100% dintre profesorii care participă la grevă vor salarii mai mari, iar 98% vor să atragă atenţia şi asupra altor probleme din învăţământ, arată cel mai recent sondaj realizat de fundaţia World Vision România în rândul a peste 1200 de cadre didactice.

Potrivit aceleiaşi surse, doar unu din zece dintre profesorii care au renunţat grevă au făcut-o în urma creşterilor şi promisiunilor venite din partea Guvernului. De fapt, cei mai mulţi dintre profesorii care au ieşit din grevă spun că au luat această decizie pentru a nu-i afecta pe elevi şi pe părinţi - procentul lor fiind de 63% dintre cei care au renunţat.

Fundaţia a făcut un sondaj în rândul peste 1.200 de profesori în intervalul 6-7 iunie referitor la poziţionarea acestora faţă de greva din învăţământ. 36% dintre respondenţi predau în mediul rural, 14% în reşedinţe de judeţ, iar restul predau în alte oraşe şi municipii. În funcţie de vârstă, distribuţia respondenţilor este după cum urmează: 4% între 18 şi 25 de ani, 10% între 26 şi 35 de ani, 38% între 36 şi 45 de ani, 34% între 46 şi 55 de ani, 15% peste 55 de ani. 33% dintre respondenţi predau la ciclul gimnazial, 28% la liceu, 27% la ciclul primar şi 12% sunt din învăţământul preşcolar.

Dintre cadrele didactice care au răspuns la chestionar, opt din zece participă la grevă (81%), iar unu din zece a participat, dar a renunţat (9%). Totodată, 7% spun categoric faptul că nu participă la grevă, 2% spun că nu participă, dar se gândesc să o facă, iar 1% au preferat să nu răspundă.

În urma analizării răspunsurilor, fundaţia arată că există o uşoară discrepanţă între gradul de participare al profesorilor la grevă în funcţie de vârstă. Dintre cei cu vârste între 18 şi 35 de ani, 75% au răspuns că participă la grevă. În rândul cadrelor didactice cu vârste între 36 şi 45 de ani, 84% au afirmat că participă la grevă. Cei de peste 46 de ani participă în proporţie de 81%.

"Sunt mai multe motive care ar putea explica gradul mai scăzut de implicare în grevă al profesorilor mai tineri faţă de colegii lor. În primul rând, pentru că încă sunt la început de carieră, stabilitatea lor financiară este mai scăzută. Totodată, aceştia s-ar putea să nu se simtă la fel de în siguranţă în privinţa locului de muncă comparativ cu profesorii care au vechime la catedră", a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România.

Întrebaţi ce îi motivează pe profesorii care participă la grevă, profesorii implicaţi au răspuns că nu este vorba doar de salarii mai mari, ci şi pentru că vor să atragă atenţia asupra altor probleme din sistemul de învăţământ (98%). Printre problemele invocate de respondenţi: infrastructura precară a şcolilor, lipsa de materiale didactice pentru desfăşurarea orelor de predare, comunicarea deficitară cu unii dintre părinţi şi elevi, dar şi nevoia de mai multe cursuri de formare pentru personalul didactic.

Alte motive pentru care profesorii au intrat în grevă se referă la faptul că îşi doresc să fie mai respectaţi (76%), dar şi să fie un exemplu pentru elevii lor – aproape unu din doi (48%).

Dintre profesorii care nu au participat la grevă şi sunt hotărâţi să nu o facă, 68% spun că nu au încredere în modul în care negociază liderii de sindicate, iar 65% nu cred că guvernanţii vor face o schimbare semnificativă. În acelaşi timp, peste jumătate dintre profesorii care nu participă la grevă (56%) spun nu îşi permit să piardă din salariu şi tot atâţia spun că nu vor ca elevii sau părinţii să fie afectaţi în urma grevei.

Dintre cei care au participat la grevă şi apoi au renunţat, doar 10% au luat această decizie în urma promisiunilor de salarizare făcute de guvernanţi. Cei mai mulţi dintre cei care au ieşit din grevă (63%) spun că au făcut-o pentru că nu vor să-i afecteze pe elevi şi pe părinţi. Al doilea motiv invocat este că nu-şi permit să mai piardă din zilele de salariu (57%).

Totodată, 46% dintre cei care au renunţat la grevă spun că nu au încredere în modul în care negociază liderii sindicali. Un alt motiv, invocat de 36% dintre cei care au renunţat, este că nu pot continua singuri greva, după ce colegii lor de cancelarie au renunţat.

Referitor la revendicările salariale cerute de sindicate, 55% sunt pesimişti că vor deveni realitate. Mai exact, 29% cred că puţine dintre revendicările lor vor fi aplicate, 23% cred că mai degrabă vor rămâne cu promisiuni, iar 3% cred că nu va fi îndeplinită niciuna dintre revendicările sindicale.

Cât despre celelalte aşteptări, care nu sunt legate de salarii, 43% dintre cadrele didactice speră că după această grevă vor fi mai respectaţi, 39% speră să primească mai multe drepturi şi că guvernanţii vor fi mai preocupaţi de învăţământ. Totodată, unu din trei profesori (33%) speră că vor fi alocate mai multe fonduri pentru unităţile de învăţământ.