Studiul, publicat în revista Science, a extins capacităţile deja cunoscute ale instrumentului de editare a genelor, CRISPR-Cas9, care funcţionează ca un fel de foarfeci la nivel molecular, ce sunt capabile să îndepărteze, selectiv, părţile nedorite din genom.

Testele precedente realizate cu aceeaşi tehnologie au reuşit să îndepărteze doar şase regiuni din genom, la o singură intervenţie. În noul studiu, coordonat de George Church, doctor în genetică la Universitatea Harvard, cercetătorii americani au reuşit să elimine material genetic, simultan, din 62 de regiuni specifice din genomul de porc.

Deşi echipa coordonată de profesorul Church a demonstrat că este posibilă editarea genomului de porc, pentru a îndepărta din celulele porcine acele virusuri specifice acestor animale, studiul nu a avut posibilitatea de a demonstra şi faptul că astfel de organe vor putea fi transplantate în condiţii de perfectă siguranţă în corpurile unor pacienţi umani.

George Church crede însă că această tehnologie va face posibil ca într-o bună zi organe de porc să fie utilizate ca substitute pentru organe umane, în cazul pacienţilor care au nevoie de un transplant şi pentru care nu există donatori compatibili.

Profesorul american a prezentat reuşitele obţinute de echipa sa pe 5 octombrie, la o reuniune organizată de National Academy of Science, care a avut rolul de a studia riscurile potenţiale şi de a discuta despre chestiunile de ordin moral ridicate de editarea genomului uman.

Noua tehnologie a stârnit dezbateri furtunoase pe teme etice, după ce biologii din China au anunţat, recent, că au realizat primul experiment din lume ce a vizat modificarea ADN-ului dintr-un embrion uman. La câteva luni după aceea, savanţii britanici au cerut guvernului din ţara lor o aprobare oficială pentru a putea să editeze embrioni umani.

În experimentul realizat pe porci, una dintre preocupările principale viza posibilitatea producerii unei "rearanjări genomiale", ce apare atunci cînd tehnica de editare a genelor produce fără intenţie o serie de modificări nedorite la nivelul genomului. În studiul realizat de cercetătorii de la Harvard, acest lucru nu pare să se fi produs.

Profesorul Church este şi cofondator al unei companii de biotehnologie, eGenesis, care doreşte să crească porci pentru transplanturile de organe.

Transplanturile de la porc la om nu reprezintă o noutate. În prezent, valve cardiace de porc, care au fost în prealabil spălate, frecate şi curăţate de celule porcine, sunt folosite în mod frecvent pentru a repara valvele cardiace umane cu o funcţionare defectuoasă. Însă organe porcine întregi, care să funcţioneze ca organele umane similare, nu pot fi utilizate din cauza riscului potenţial de transmitere a unor retrovirusuri latente, care sunt inofensive la porci, dar pot cauza boli grave la oameni.