Creşterea capacităţilor de producţie de energie regenerabilă şi modernizarea infrastructurii de gaze naturale sunt priorităţile de dezvoltare ale ENGIE Romania pentru perioada următoare.

Compania, unul dintre principalii producători de energie verde, cu 120 MW instalaţi în eolian şi fotovoltaic, mizează pe dezvoltarea de parcuri fotovoltaice în 2023. Planurile ambiţioase pentru următorii ani sunt în linie cu strategia Grupului, care accelerează tranziţia către o economie cu impact neutru asupra mediului înconjurător şi vizează atingerea neutralităţii climatice în 2045. “Avem in lucru, în prezent, proiecte de energie regenerabilă care însumează aproximativ 700 MW, în diferite stadii de analiză, portofoliul nostru fiind în continuă dezvoltare cel puţin până în anul 2030.”, spune Răzvan Grecu, Head of Business Development la ENGIE Romania.

În acelaşi timp, furnizorul de energie electrică, gaze naturale şi servicii tehnice oferă soluţii de decarbonizare pentru clienţi prin dezvoltarea de capacităţi de energie regenerabilă care să securizeze parţial sau total consumul de energie electrică al acestora. De exemplu, anul viitor, ENGIE Romania va începe construcţia celui mai mare parc fotovoltaic din România, cu o capacitate instalată de 8,6 MWp, pe terenul fabricii de sticlă a companiei Saint-Gobain din Călăraşi. Parcul fotovoltaic va produce peste 14.000 MWh/an, asigurând astfel aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al unităţii de producţie.

Compania va continua investiţiile în modernizarea reţelei de gaze naturale, precum şi în pregătirea acesteia pentru utilizarea gazelor vezi şi a hidrogenului. “Vizăm, pe termen mediu, pregătirea infrastructurii de gaze naturale pentru utilizarea gazelor verzi. Avem în lucru proiecte de modernizare a unui tronson din reţeaua de distribuţie astfel încât să acomodeze un procent mare de hidrogen, precum şi pentru producţia de biometan, cu injecţie în reţeaua de distribuţie”, a declarat Răzvan Grecu, Head of Business Development ENGIE Romania, la evenimentul ZF Energie.

Acesta a subliniat că, pentru România, nu există o tehnologie universală care să poate fi aplicată, ci un mix de soluţii fiabile din punct de vedere cost şi implementare. “Tranziţia energetică nu este un salt cu paraşuta, ci presupune un drum lung, atent planificat. Aceasta trebuie pregătită plecând de la faptul că o singură tehnologie nu va putea răspunde acestei nevoi, fie că vorbim despre gaz natural, hidrogen sau biometan”, a continuat Răzvan Grecu.

Astfel, pe fondul dezvoltării energiilor regenerabile şi al implementării măsurilor de eficienţă energetică, ponderea gazelor naturale, deşi în scădere, va rămâne importantă în mixul energetic şi în următoarele decenii. În continuare, există un interes ridicat pentru conectarea la reţea. Spre exemplu, între 2020-2021, inclusiv pe fondul unei legislaţii care a încercat facilitarea conectării consumatorilor, numărul solicitărilor de racordare la reţea a crescut cu 30%, potrivit ENGIE Romania.

Articol susţinut de ENGIE Romania.