Eşecul negocierilor. Deşi anunţată din februarie, măsura impozitului de 1% din cifra de afaceri este contestată puternic de industria auto abia după ce a fost întocmit bugetul
Sectorul auto din România, un business anual de peste 30 de miliarde de euro, care reprezintă o treime din exporturile economiei locale şi 13% din Produsul Intern Brut şi care au în total peste 260.000 de angajaţi, se declară şocat de noile măsuri bugetar fiscale care vizează programele Rabla şi Rabla Plus.
♦ Scăderile drastice anunţate pentru programele Raba şi Rabla Plus vor înjumătăţi aproape piaţa auto în 2024, estimează ACAROM, în timp ce taxa pe 1% din cifra de afaceri pentru companiile cu business mare şi profit mic va afecta direct marii producători de componente, deja influenţaţi negativ de valul electrificării.
Sectorul auto din România, un business anual de peste 30 de miliarde de euro, care reprezintă o treime din exporturile economiei locale şi 13% din Produsul Intern Brut şi care au în total peste 260.000 de angajaţi, se declară şocat de noile măsuri bugetar fiscale care vizează programele Rabla şi Rabla Plus, anunţate în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor în data de 13 decembrie 2023, iar primele reacţii au venit pe 14 decembrie.
ZF a scris încă din 2 februarie 2023 despre intenţia coaliţiei de a introduce taxa de 1% cifră de afaceri, cu aproape 11 luni înainte ca asociaţiile din industria auto să reacţionize la planurile guvernanţilor.
Miza propunerii de a introduce o taxă de 1% din cifra de afaceri pentru companiile mari este 3,5 miliarde lei de la 260 de companii.
Dincolo de principalele sectoare vizate ar fi tradingul de cereale – unde toţi marii jucători au afaceri de miliarde de lei cu marje de profit de 1-2% cel mult, dar şi cu mulţi ani de pierderi în spate –, dar şi retailul alimentar, reţelele de benzinării, distribuţia de medicamente, afectate sunt şi producţia auto şi de componente auto sau energia.
Retaileri alimentari precum Lidl, Carrefour şi Mega Image, producătorii auto Dacia şi Ford, toţi traderii de cereale (Ameropa, Cargill, ADM, Viterra), lanţurile de benzinării ale OMV Petrom, Mol, Rompetrol şi Lukoil, distribuitori de medicamente precum Mediplus şi Fildas, dar şi jucători mari din energie şi producţia de componente auto sunt vizaţi de impozitarea companiilor mari cu 1% din cifra de afaceri. Deşi raportează profit, impozitul de 16% achitat către stat este mai mic decât eventualele venituri încasate în cazul aplicării unei taxe de 1% din cifra de afaceri.
ACAROM – Asociaţia Constructorilor de Automobile din Romania, explică faptul că după 3 ani de crize succesive care au afectat puternic sectorul auto, atât producţia cât şi comerţul cu vehicule noi şi serviciile aferente; după adoptarea unor măsuri fiscale nediscutate în prealabil cu mediul de afaceri, care impactează direct sectorul auto (taxarea cu 1% a cifrei de afaceri, impozitul pe microîntreprinderi, etc), a constatat că Ministerul Finanţelor – Guvernul României propune spre adoptare noi măsuri a căror aplicare va impacta grav sectorul auto din România.
“Modificarea într-un mod total neprevăzut şi dezechilibrat a cuantumului tichetelor oferite în cadrul programului Rabla (la jumătate din valoarea actuală) şi a programului Rabla Plus (la 1/5 din valoarea actuală) va duce la o prăbuşire a pieţei de vehicule noi, coroborată cu o creştere exponenţială a importului de vehicule second hand. În 2023 ne aşteptăm ca piaţa de autoturisme noi să atingă valoarea de 145.000 unităţi, cu contribuţia majoră a programelor Rabla şi Rabla Plus. În condiţiile măsurilor anunţate, aceste programe îşi pierd atractivitatea şi astfel prognoza pentru 2024 este una dezastruoasa, respectiv o piaţă de vehicule noi de maxim 80.000 unităţi, cu impact negativ direct asupra locurilor de muncă din sector, şi a cifrei de afaceri a companiilor româneşti din domeniul auto. Subliniem totodată faptul că diminuarea valorilor tichetelor acordate prin cele 2 programe vor afecta posibilitatea cetăţenilor României de a achiziţiona vehicule noi, mai puţin poluante”, explică oficialii ACAROM.
Ei subliniază că odată cu aceste măsuri se anulează efectul benefic al derulării programelor în anii precedenţi – creşterea ponderii vehiculelor hibride, electrificate şi electrice, având ca şi consecinţă directă creşterea importurilor de vehicule second hand, mai poluante şi mai nesigure.
Oficialii ACAROM solicită Guvernului României să analizeze posibilul impact negativ al măsurilor propuse şi să acţioneze în consecinţă astfel încât trendul pozitiv în demersul de reducere a poluării prin reînnoirea parcului auto naţional să continue şi în viitor, pe baze solide şi predictibile, cu programe multi-anuale, precum în statele civilizate.
Ce înseamnă pentru industria auto modificările fiscale anunţate pentru 2024, potrivit ACAROM:
► Neîncasarea TVA şi a taxelor/contribuţiilor aferente achiziţiei de vehicule noi (minimum 65.000 unităţi);
► Creşterea nivelului de poluare prin îmbătrânirea parcului auto (importuri mai mari de vehicule second hand plus amânarea deciziei de reînnoire a vehiculelor deja deţinute);
► Creşterea comerţului cu vehicule second hand importate (peste 1,5 milioane unităţi în ultimii 4 ani, din care peste 80% sunt mai vechi de 8 ani), marea majoritate nefiind fiscalizate;
► Impredictibilitate pentru mediul de afaceri cu activităţi de distribuţie şi vânzare de vehicule noi, scăderi de volume de vânzări, cifra de afaceri, profitabilitate, aport fiscal la bugetul naţional, şi nu în ultimul rând,
► Afectarea directă a cetăţeanului român căruia, astfel, i se reduce speranţa achiziţionării unui vehicul nou cu suportul acestor programe (valoarea nesemnificativă a tichetelor va descuraja achiziţia unui vehicul nou).
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro