Dacă doreşte să rămână competitivă pe scena mondială, Europa trebuie să impulsioneze tranziţia ecologică. În afară de a fi mai avantajoase pentru mediu, noile tehnologii şi energia verde se justifică şi din perspectivă economică. Cu toate acestea, pentru a fi reuşită, tranziţia trebuie să fie justă şi incluzivă.

Schimbările climatice se accelerează. Timpul de care dispunem pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C este pe sfârşite. Fie ne aducem contribuţia, în limitele mandatelor noastre, fie vom suferi consecinţele grave ale lipsei noastre de acţiune.

În condiţiile în care factorii de decizie, liderii mediului de afaceri şi societatea civilă se pregătesc pentru negocierile din cadrul Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP28), care va avea loc săptămâna viitoare la Dubai, 2023 va fi, aproape sigur, anul cu cele mai înalte temperaturi înregistrate vreodată. Incendiile, secetele şi inundaţiile extreme au un impact devastator din punct de vedere uman şi economic în întreaga lume. Datele sunt clare: analizele efectuate de Banca Centrală Europeană arată că, cu cât amânăm mai mult să ne reducem emisiile şi să trecem la o economie mai ecologică, cu atât costurile sunt mai ridicate. Iar sondajul privind investiţiile realizat de Banca Europeană de Investiţii în 2023 relevă că două din trei firme europene se confruntă deja cu daune şi pierderi cauzate de schimbările climatice.

În acelaşi timp, modul în care asigurăm funcţionarea economiilor noastre se schimbă, iar tranziţia energetică înregistrează o evoluţie rapidă. O combinaţie între politici, inovare, stabilirea preţului carbonului şi surse private şi fiscale de finanţare – inclusiv prin Pactul verde european – accelerează investiţiile în tehnologii care vor contribui la atenuarea degradării cauzate de arderea necontrolată de combustibili fosili şi de încălzirea globală.

Cheltuielile totale pentru energie curată bat recorduri, după cum se arată în Perspectivele energetice mondiale ale Agenţiei Internaţionale a Energiei. Această reorientare către surse de energie mai curate nu este motivată numai de dorinţa de a face bine, ci se justifică şi din punct de vedere economic. În prezent, este mai ieftin şi mai rapid să se recurgă la surse regenerabile de energie decât să se construiască infrastructuri noi pentru combustibili fosili. Într-o lume marcată de intensificarea incertitudinilor geopolitice, tehnologiile energetice curate contribuie la consolidarea securităţii şi independenţei energetice a ţărilor.

Tranziţia ecologică este importantă nu numai pentru protecţia mediului, ci şi pentru cea a economiei noastre. Din punct de vedere economic, nu se justifică să se investească în surse de energie care devin tot mai puţin concurenţiale, în loc să se valorifice progresele tehnologice care vor defini mixul energetic al viitorului. Dacă Europa nu reuşeşte să se alăture revoluţiei energetice mondiale, competitivitatea sa va fi afectată în mod ireparabil.

Pentru a evita acest rezultat, Europa trebuie să dea dovadă de luciditate, ambiţie şi hotărâre. Aceasta trebuie să creeze un mediu de reglementare stabil şi favorabil, cu obiective strategice bine definite, în care capitalul privat să fie canalizat cu fermitate către tehnologiile ecologice. De asemenea, este nevoie de condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial pentru a permite dezvoltarea inovării.

Instrumentele de finanţare, precum obligaţiunile ecologice emise de UE, vor contribui la finanţarea progreselor în domeniul tehnologiilor curate şi ar fi chiar mai eficiente într-o uniune a pieţelor de capital pe deplin finalizată. Soluţiile de finanţare adaptate sau garanţiile pentru atenuarea riscului asociat investiţiilor private foarte inovatoare, cum ar fi parcurile eoliene plutitoare, hidrogenul verde sau noile tehnologii de fabricare a bateriilor, vor contribui la implementarea infrastructurii de care are nevoie Europa pentru a atinge obiectivul reducerii la zero a emisiilor nete. La nivel mondial, stabilirea preţului carbonului ar oferi transparenţă pentru a încuraja consumatorii şi investitorii să se orienteze către produse şi active sustenabile şi eficiente din punct de vedere energetic.

Europa nu va reuşi însă singură: dacă nu acţionează şi ceilalţi, vom eşua cu toţii. Iniţiativele precum Pactul ecologic european ar trebui să fie însoţite de politici ambiţioase de dezvoltare, care să ajute regiunile în curs de dezvoltare din afara Europei să adopte surse de energie curată. Investiţiile în tehnologii europene de vârf pot şi vor face diferenţa.

Trebuie să ne asigurăm că implicăm pe toată lumea în procesul de transformare a economiei noastre. Europa trebuie să depună eforturi pentru o tranziţie justă, incluzivă şi echitabilă. Politicile legate de schimbările climatice şi cele de tranziţie pot avea un impact puternic asupra celor mai vulnerabile firme şi gospodării ale populaţiei. Avem nevoie de măsuri fiscale temporare bine direcţionate şi de iniţiative de reconversie profesională pentru a repartiza în mod echitabil sarcina tranziţiei.

În contextul dificultăţilor economice, politicile climatice servesc de prea multe ori drept ţap ispăşitor. Însă lipsa de acţiune ar avea consecinţe mult mai grave. Răspunsul nu constă în diminuarea ambiţiei noastre, ci mai degrabă în valorificarea întregului potenţial de inovare, în sporirea competitivităţii şi a rezilienţei economiei europene şi în asigurarea unui viitor mai echitabil şi mai sustenabil pentru toţi.

COP28 oferă UE şi ţărilor din întreaga lume ocazia să îşi demonstreze angajamentul de a combate schimbările climatice şi de a susţine această hotărâre prin acţiuni concrete. Vom participa la acest efort colectiv, în limitele mandatelor noastre.