Autori: Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România; Cătălina Butan, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

Controlul averilor este un subiect sensibil, aprig dezbătut peste tot în lume, nu doar în România. Autorităţile fiscale de peste tot caută cele mai adecvate soluţii prin care să aducă la suprafaţă toate veniturile personale, astfel încât contribuabilii vizaţi să declare şi să plătească taxele aferente. Topurile celor mai bogaţi oameni din lume reprezintă o bună sursă de identificare, iar acum social media abundă de informaţii pe care de cele mai multe ori chiar aceste persoane, rudele şi prietenii lor le afişează. Însă, pentru autorităţile fiscale, pârghiile principale sunt legislaţia şi instrumentele de control.

Ultimele anunţuri ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind intenţiile de control al averilor mari din România vin în contextul general de intensificare a eforturilor ANAF de a colecta, în totalitate şi la timp, cât mai multe venituri către bugetul de stat. Încă din 2012 exista la nivelul ANAF o Strategie de conformare fiscală a Persoanelor Fizice cu Averi Mari (PFAM) pe baza managementului riscurilor. Prin această strategie, a fost creată o Direcţie în cadrul structurii centrale ANAF, responsabilă cu punerea în aplicare a programului dedicat acestui segment de contribuabili. 

Recent, ANAF detaliază, într-un nou proiect de ordin, câteva aspecte care vizează această categorie de contribuabili. Concret, acesta se referă la: Definiţia persoanelor fizice cu averi mari; Modalitatea de stabilire/estimare a averii; Definirea grupurilor PFAM, PFAM extins; Desemnarea structurii competente care să deruleze programul de creştere a conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice cu averi mari (Direcţia generală control venituri persoane fizice - DGCVPF). Astfel, persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în ţară, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României.

În plus, sunt câteva aspecte la care se aduc clarificări: 

- Estimarea averilor se va realiza pe baza datelor şi informaţiilor cu privire la bunurile imobile, bunurile mobile şi activele financiare deţinute, averea fiind considerată suma celor trei elemente

- Noţiunea de Grup extins al persoanelor fizice cu averi mari, constituit din Grupul persoanelor fizice cu averi mari la care se adaugă persoanele fizice soţi/soţii şi rude/afini până la gradul al doilea ai/ale acestora

- Notificarea persoanelor fizice de către ANAF cu privire la faptul că fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari - va cuprinde mai multe informaţii privind încadrarea în criteriile de avere, cele trei elemente pe baza cărora a fost estimată averea şi aspecte legale despre conformare. În prezent, persoanele fizice identificate cu risc fiscal sunt notificate de către inspectori, în vederea conformării, ca pas procedural anterior iniţierii unui control fiscal (dar ulterior analizei de risc)

- Aplicarea unor tratamente fiscale alternative pentru creşterea conformării fiscale – îndrumarea persoanelor cu averi mari pentru înţelegere şi declarare, precum şi notificări privind problemele de neconformare identificate.

Aspectele majore ce trebuie reţinute din proiectul de ordin al ANAF se referă la creşterea gradului de conformare la declararea marilor averi şi, respectiv, plata impozitelor aferente şi dezvoltarea, şi în România, a unei „relaţii de parteneriat” între contribuabili şi autoritatea fiscală pentru a evita situaţiile neplăcute şi dificile în care, în urma controalelor, se constată nereguli la declarare şi plată. 

ANAF intenţionează astfel să lucreze în sprijinul conformării fiscale voluntare a contribuabililor cu averi mari, prin toate măsurile întreprinse, inclusiv prin segmentarea contribuabililor pe bază de risc fiscal, acţiunile de control fiind precedate de acţiuni preliminare ţintite, de îndrumare şi notificare privind problemele de necomformare identificate. La rândul lor, contribuabilii din această categorie trebuie să analizeze în profunzime legislaţia, să evalueze corect şi complet averea totală, să-şi declare veniturile şi să se conformeze la plata impozitelor aferente, potrivit prevederilor Codului Fiscal. Sunt situaţii complexe, în care veniturile pot fi realizate şi în România şi în străinătate, activele sunt de diverse tipuri, chiar din fiecare dintre cele trei categorii mai sus menţionate. În concluzie, ANAF îşi propune să creeze premisele necesare pentru conformare, corectitudine, transparenţă în declararea veniturilor, în totalitatea acestora, şi o necesară colaborare între contribuabilii cu averi mari şi autorităţi. În legătură cu ceea ce ANAF intenţionează să definească drept “averi mari” şi având în vedere necesara evaluare a bunurilor mobiliare, imobiliare şi activelor financiare deţinute, cu atenţie sporită şi către companiile în care contribuabilii vizaţi sunt acţionari  - asistenţa de specialitate, atât fiscală, cât şi juridică, se impune, tocmai pentru a evita situaţiile de neconformare completă.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice şi, în special, categoria persoanelor fizice cu averi mari, cu impact semnificativ asupra sistemului fiscal având în vedere poziţia acestor persoane în societate şi în mediul de afaceri, reprezintă o miză importantă pentru autorităţile fiscale. Potrivit raportului de activitate al ANAF pentru semestrul I din 2022, în această perioadă au fost efectuate activităţi specifice verificărilor situaţiei fiscale personale la un număr de 317 persoane fizice şi au fost finalizate 98 acţiuni de verificare a situaţiei fiscale personale. Prin cele 59 de decizii de impunere emise, au fost stabilite creanţe fiscale în sumă totală de 22,1 milioane lei.  În luna iunie 2022, autorităţile au anunţat o intensificare a controalelor la nivelul persoanelor fizice, începând cu 1 iulie 2022, ca urmare a unei analize de risc, prin care au constatat o diferenţă de 20 de miliarde de euro (!) între veniturile estimate de către ANAF pentru un eşantion de 561.000 de persoane fizice şi cele declarate şi impozitate de către aceste persoane în perioada 2016 - 2019.