Proprietarul de sere Pieter Wijnen ar vrea să se concentreze pe cultivarea legumelor, dar de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie, viaţa lui se învârte în jurul preţurilor la gaz şi electricitate, mai degrabă decât în jurul ardeiului sau al castraveţilor, scrie Reuters.

"O seră ca aceasta, pe timp de iarnă, trebuie să o încălzeşti", a spus el despre unitatea sa de 32 de hectare din provincia Limburg din sudul Olandei, care oferă 11 milioane de kilograme de ardei gras pe an, dintre care mulţi ajung în supermarketurile germane.

"Când preţurile vor creşte, şi vor fi mult mai mari decât cele cu care suntem obişnuiţi, atunci trebuie să ne schimbăm planurile".

Printre alte măsuri, Wijnen reduce suprafaţa pe care o va menţine caldă la Wijnen Square Crops în această iarnă şi cultivă mai puţini castraveţi, mai mari - şi vinde surplusul de electricitate pe care îl generează înapoi la reţea pentru a acoperi costurile.

Serele au contribuit la transformarea Olandei în al doilea mare exportator agricol din lume, după Statele Unite. Dar industria de 8 miliarde de euro a crescut cu gaze ieftine, iar acum se confruntă cu o criză care va grăbi trecerea la alte surse de energie şi ar putea duce la falimentul multor companii.

În condiţiile în care Rusia a restricţionat livrările de gaze ca răspuns la sancţiunile occidentale pentru invazia sa în Ucraina, preţurile europene au crescut de 20 de ori faţă de nivelul de acum un an.

Grupul industrial Glastuinbouw Nederland spune că până la 40% dintre cei 3.000 de membri ai săi se află în dificultate financiară. Acest lucru ar putea însemna mai puţine fructe, legume şi flori în afara sezonului în supermarketurile europene, iar producţia s-ar putea muta în ţări mai calde precum Spania, Maroc şi Kenya.

Până de curând, serele olandeze foloseau în jur de trei miliarde de metri cubi de gaz pe an, adică aproximativ 8% din totalul naţional. Această cantitate a scăzut pe măsură ce au devenit disponibile alternative regenerabile, dar amploarea scăderii din acest an este mai degrabă un semn de suferinţă decât de adaptare, spun cultivatorii.

Potrivit Statisticii locale, consumul de gaz al industriei a scăzut cu 23% în anul terminat în iunie.

"Un număr mare de cultivatori aleg să îşi închidă afacerea pentru că nu se aşteaptă la nicio schimbare pe termen scurt", a declarat Michel van Schie de la Royal HollandFlora, cooperativa care administrează cea mai mare licitaţie de flori din lume în Aalsmeer, la sud de Amsterdam.

Supermarketurile au redus preventiv comenzile de flori cu aproximativ o treime, în aşteptarea faptului că consumatorii vor cheltui mai puţin, a adăugat el.

Industria olandeză a serelor este profund legată de gazele naturale din cauza moştenirii câmpului de gaze Groningen, care a fost cel mai mare din Europa timp de decenii, până când producţia a fost redusă în anii 2010 din cauza cutremurelor pe care le-a declanşat.

Unele sere mai mari, cum ar fi cea a lui Wijnen, dispun de centrale de cogenerare care ard gazul pentru a crea atât căldură, cât şi electricitate - un sistem eficient cu o capacitate de 2,4 gigawaţi distribuită la nivel naţional, aproximativ 14% din totalul olandez.

Multe sere au nevoie de căldură mai mult decât de electricitate şi pot vinde energia electrică în exces în perioadele de vârf.

Unele sere au investit în biomasă pentru căldură, deşi lemnul devine tot mai scump sau nu mai este disponibil. Câteva au încălzire geotermală. Toate utilizează energia solară pentru încălzire şi creşterea plantelor - efectul de seră iniţial.

"Fiecare cultivator este unic, ceea ce face foarte greu să tragem concluzii cu privire la această criză", a declarat analistul Rabobank Cindy van Rijswick, adăugând că unele sere olandeze cu contracte de gaze ieftine ar putea prospera.

În timp ce producţia de la Groningen s-a oprit, Wijnen a investit 30 de milioane de euro într-un proiect geotermal şi în instalaţii de biomasă. Dar, în mod ironic, instalaţiile sale de cogenerare cu gaz sunt în prezent un colac de salvare.

"Nu am nevoie de toată energia electrică, dar piaţa are nevoie de energia electrică scumpă, aşa că producem energie electrică, o vindem la reţea, iar apoi căldura este uneori destul de ieftină pentru mine", a spus el.

Cu toate acestea, Van Rijswick de la Rabobank a declarat că actuala criză ar putea remodela industria, cu o posibilă inversare a tendinţei către producţia locală - care a contribuit la stimularea sectorului serelor.

"Este ca şi cum ne vom întoarce din nou în istorie, cu Spania producând iarna, iar ţările din nordul Europei producându-şi propriile legume pe timpul verii. Unii oameni spun că poate aşa ar trebui să fie."