FMI a menţinut, în ediţia din octombrie a World Economic Outlook, lansat oficial marţi, prognozele de creştere economică şi de inflaţie pentru România făcute publice la finele lunii august, după vizita de evaluare a unei misiuni a instituţiei la Bucureşti. 

Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 4% pentru acest an şi o inflaţie de 4,2%. Deficitul de cont curent este prognozat la 5,5% din PIB (5,2% din PIB pentru 2020).

Instituţia a publicat raportul după consultările din iunie cu oficialii români. Raportul apreciază că activitatea economică va continua să fie stimulată de consum, iar inflaţia va rămâne ridicată, instuţia recomandând autorităţilor un proces de consolidare fiscală durabilă, susţinut de măsuri menite să reducă deficitul bugetar şi cel comercial. Instituţia recomanda redirecţionarea cheltuielilor fiscale dinspre salarii şi pensii spre investiţii, creşterea a investiţiilor publice, precum şi o absorbţie mai eficientă a fondurilor UE.

Pe plan internaţional, FMI apreciază că războiul comercial a redus ritmul de creştere economică globală la cea mai scăzută valoare de la criza financiară de acum un deceniu, adăugând că perspectivele s-ar putea reduce şi mai mult dacă tensiunile comerciale rămân nerezolvate.

Cele mai recente proiecţii ale perspectivei economice mondiale avansate de FMI arată o creştere a PIB global în 2019 cu 3,0%, în scădere faţă prognoza din iulie de 3,2%.

Previziunile stabilesc un fundal tensionat pentru reuniunile anuale ale FMI şi ale Băncii Mondiale din această săptămână de la Washington, unde noul director general al Fondului, Kristalina Georgieva, ia în primire o serie de probleme, de la stagnarea comerţului până la criza politică din unele ţări emergente.

Raportul „World Economic Outlook” prezintă dificultăţile economice cauzate de creşterile tarifelor vamale din conflictul comercial SUA-China, inclusiv costuri directe, tulburări în piaţă, investiţii reduse şi productivitatea scăzută din cauza perturbărilor lanţului de aprovizionare.

FMI spune că, până în 2020, tarifele anunţate vor reduce producţia economică globală cu 0,8%. Georgieva a spus săptămâna trecută că acest lucru înseamnă pierderi de 700 de miliarde de dolari, echivalentul dispariţiei economiei Elveţiei.

Pentru 2020, Fondul a declarat că creşterea globală va fi de până la 3,4%, din cauza previziunilor pozitive pentru Brazilia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită şi Turcia. Dar prognoza este cu o zecime de punct mai mică decât în ​​iulie şi vulnerabilă la tensiunile comerciale, perturbările legate de Brexit şi o aversiune a pieţelor financiare la risc.

Achiziţiile globale de vehicule au scăzut cu 3% în 2018, ceea ce reflectă o scădere a cererii în China după expirarea stimulentelor fiscale şi a ajustărilor de producţie şi după adoptarea noilor standarde de emisii în Germania şi în alte ţări din zona euro.

Noile proiecţii ale FMI arată că PIB-ul Chinei va scădea cu 2% pe termen scurt în scenariul tarifar actual şi cu 1% pe termen lung, în timp ce producţia americană va scădea cu 0,6% în ambele perioade de timp.