„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, care apără interesele a peste 165.000 de membri de sindicat, dezaprobă public politica Guvernului-Cîţu prin care este refuzată orice formă de dialog social. Cele trei federaţii sindicale reprezentative din învăţământ au suspendat o acţiune de protest pentru care au obţinut aprobare, pentru ca reprezentanţii lor să se întâlnească cu prim-ministrul Guvernului României, Florin Cîţu. Acesta a refuzat să dialogheze”, se arată într-un comunicat al FSLI.

Sindicaliştii susţin că munca „asiduă” a guvernanţilor este orientată doar spre tăierea cheltuielilor, pentru a reduce cât mai mult deficitul. „Această politică a uşilor închise promovată de Coaliţia: PNL-USR PLUS-UDMR, ne aminteşte de perioada nefastă a Guvernului Boc din anii 2009-2010, când austeritatea impusă a fost cuvântul de ordine. Constatăm că năravurile celor care au guvernat atunci, au revenit”, se arată în comunicat.

FSLI cere intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis, având în vedere că bugetul de austeritate propus pentru educaţie va însemna „eşecul Programului domniei sale, <România Educată>”.

„2,5% din PIB ar urma, potrivit unor surse neoficiale, să fie bugetul alocat educaţiei în anul 2021 de la bugetul de stat. Cum traducem acest procent? România este codaşa ţărilor membre ale UE în ceea ce priveşte investiţia în educaţie care este, în medie, de aprope 5% din PIB la nivel european. Asta înseamnă continuarea politicii de subfinanţare a unui domeniu pe care specialiştii îl consideră fundamental pentru progresul economic. Când România are peste 800 de unităţi şcolare cu toalete ca în Evul Mediu, cum îşi permit guvernanţii să nu facă efortul de a suplimenta fondurile pentru educaţie? De fapt, domnul Florin Cîţu pune acum în practică ceea ce a afirmat atunci când era ministru de finanţe: <Pentru mine educaţia şi sănătatea nu sunt domenii prioritare>. O viziune toxică, domnule prim-ministru”, au mai transmis sindicaliştii din învăţământ.

Aceştia atrag atenţia că politica de austeritate afectează şi salariile angajaţilor din învăţământ, dar şi că eliminarea indemnizaţiei de hrană ar fi o altă lovitură pentru mulţi salariaţi din Educaţie. „Având în vedere că în învăţământ sunt aproximativ 60.000 de salariaţi care câştigă lunar aproape de salariul minim pe economie, eliminarea acestei indemnizaţii ar avea consecinţe grave asupra lor, pentru că nu ar avea din ce să supravieţuiască. Printre cei loviţi de această decizie sunt şi cadrele didactice tinere care au venituri lunare mai mici de 2.500 de lei”, susţin sindicaliştii.

„Refuzul guvernanţilor de a majora salariile personalului didactic, aşa cum prevedea legea, neasigurarea sumelor necesare pentru calculul corect al salariilor, care oricum sunt foarte mici, dezinteresul de a se asigura vaccinurile pentru cadrele didactice care în această perioadă sunt expuse riscului îmbolnăvirii cu Coronavirus, precum şi celelalte probleme prezentate, nu sunt altceva decât motive prin care guvernanţii îi invită pe salariaţii din învăţământ în stradă, pentru a protesta, moment care se va întâmpla cât de curând, dacă este refuzat în continuare dialogul social prin care încercăm să găsim soluţii pentru sprijinirea angajaţilor din Educaţie. Lipsa comunicării şi a negocierilor va transforma acest an într-unul al revoltelor de stradă, iar Guvernul va reuşi să rămână în istorie ca un alt Executiv care a dat greş într-un an de criză, pentru că nu a avut niciun plan de redresare, ci doar de tăiere. Scăderea puterii de cumpărare în rândul salariaţilor din educaţie nu va duce la relansarea economică, ci doar la adâncirea unor discrepanţe sociale existente deja între aceştia şi alte categorii privilegiate”, a declarat Simion Hancescu, preşedintele FSLI.