Noua pozitie in piata va avea ca rezultat "venituri mai mari si o crestere cu mult mai puternica decat am fi fost capabili sa obtinem pe cont propriu", admite Erich Hampel, CEO al Bank Austria Creditanstalt (BA-CA, care se ocupa, de la Viena, de operatiunile central si est-europene ale grupului financiar german, HVB). Desi este prezenta de sapte ani aici, HVB Romania s-a pozitionat doar pe locul sapte in sistemul bancar, desi are o putere financiara mare, peste forta actionarilor celorlalte banci din top - Société Générale si Raiffeisen.

Cele 4,7% din piata castigate pana acum de HVB nu aveau, insa, cum sa multumeasca actionarii unei banci in viziunea careia "Romania este cea mai atractiva piata din Europa Centrala si de Est", dupa cum spune Helmut Bernkopf, membru in conducerea BA-CA.   Fuziunea cu Banca Tiriac i-a dus acum pe austrieci direct pe locul patru. Cele doua banci vor avea, insumat, o cota de piata (in functie de active) de 7,5%. Iar obiectivul consta in atingerea, in Romania, a unei cote de piata de aproape 10%, spune Hampel. 

Pentru sistemul bancar romanesc, aceasta fuziune inseamna, in primul rand, o alta banca internationala in topul primilor cinci jucatori. Implicit, o concurenta mai mare si, asa cum spune un bancher, "semnalul de start intr-un val de miscari, fuziuni sau achizitii". Noua banca - ce se va numi HVB Tiriac - se pozitioneaza imediat dupa BCR, BRD si Raiffeisen si inaintea CEC. 

O pozitie "confortabila" - asa cum aprecia pentru BUSINESS Magazin Fueredi-Kolarik Ildiko, ofiterul de presa la nivel international al BA-CA. 

Pozitie pentru care au luptat, negociind cu Tiriac, si alte nume mari din sistemul bancar romanesc, si chiar si jucatori absenti inca din Romania: Société Générale, BNP Paribas, UniCredit, Dexia, Erste Bank, OTP si Bayerische Landesbank, dupa cum spun surse din piata. Recent, presedintele Erste Bank, Andreas Treichl, declara ca "daca Tiriac se va razgandi in privinta fuziunii cu HVB, Erste ar fi interesata de banca". 

Interesul pentru banca ce se situa la finele anului 2004 pe locul 11, cu o cota de piata de 2,9%, a ridicat - potrivit surselor din piata - valoarea bancii lui Ion Tiriac la peste 300 de milioane de euro.  Cu un an in urma, HVB si Piraeus Bank nu au dat mai mult de 150-200 de milioane de euro pentru aceeasi banca. Ion Tiriac a vrut sa vanda banca de mai demult. Prima tentativa a avut loc in 1997, dar discutiile cu olandezii de la ABN Amro au esuat. Din cauza caderii economice si acumularii unor mari credite neperformante, Banca Tiriac a avut o perioada critica intre 1998 - 2000. Omul de afaceri a fost nevoit sa aduca 10 milioane de dolari noi pentru a sustine banca. El a angajat atunci si o noua echipa de management cu un CEO strain, care a reusit sa revitalizeze banca. 

Acordul de fuziune incheiat acum nu presupune insa pentru austrieci - germani, pentru moment, nici un cost. "Nu vorbim de o achizitie si nici de o suma de bani proprie achizitiei", a explicat Fueredi-Kolarik Ildiko. 

Surse din piata spun ca s-a ajuns la aceasta formula tocmai pentru evita plata imediata a unor bani greu de justificat in fata actionarilor HVB. Motivul tine de dificultatile financiare cu care s-au confruntat nemtii in ultimii doi ani, cand au raportat pierderi de miliarde de euro. In formula agreata cu Ion Tiriac, austriecii ar urma sa plateasca pentru actiunile lui peste cativa ani o suma stabilita acum, la care se adauga si performantele obtinute de banca in acest rastimp. 

Cum vad bancherii decizia lui Tiriac de a fuziona cu nemtii de la HVB? Aflat la Belgrad, la reuniunea BERD, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, care este si prim-vicepresedinte al Alpha Bank, a declarat ca "fuziunea intre doi jucatori existenti pe piata romaneasca ii va permite noii banci sa preia o parte mai mare din piata si, implicit, sa aiba un cuvant mai greu de spus". 

Lucru care nu s-ar fi intamplat daca Ion Tiriac isi vindea banca unui jucator international absent din Romania. In acest caz, noua banca ar fi preluat doar cele mai putin de 3% din piata, ramanand spre coada clasamentului. "Miscarea facuta este de natura sa aduca o schimbare importanta in structura pietei bancare romanesti", completeaza Ghetea. La fel de adevarat, admite unul dintre jucatorii care au stat la masa negocierilor pentru Banca Tiriac, "venirea altui mare «greu» din afara - cum ar fi, de exemplu, a francezilor de la BNP Paribas - ar fi crescut si mai mult concurenta deja foarte dura din sistemul bancar".  Dura mai ales pe segmentul de retail, pe care il vizeaza acum mai toate bancile romanesti si in care lupta se da, in principal, prin reteaua de sucursale si pe care nemtii de la HVB Romania stiau - asa cum a admis si presedintele bancii, Dan Pascariu - ca nu o puteau castiga cu cele doar 12 sucursale pe care le aveau. Activitatea bancii a fost mult timp concentrata pe segmentul corporativ, al operatiunilor de trezorerie si private banking, si mai putin pe cel al persoanelor fizice. 

"Acum vor sa aiba un cuvant mai greu pe piata de retail", a explicat Bogdan Baltazar, fostul presedinte al celei de-a doua banci din piata - BRD. 

In ce masura mai sunt insa austriecii interesati acum de BCR, premiul cel mare al pietei? Raspunsul lui Fueredi-Kolarik Ildiko pare sa mai inmoaie putin tonul ferm de pana in prezent cu care grupul isi anunta dorinta de a participa la privatizarea BCR. "Dupa fuziune, noua banca va detine a patra pozitie pe piata romaneasca, inaintea CEC. O pozitie confortabila, cu o cota de piata de aproximativ 7,5%." Ea explica totusi faptul ca acest lucru nu inseamna ca nu vor "privi in continuare cu interes evolutia sistemului bancar romanesc si privatizarile care au loc pe aceasta piata".

Pe o piata in care BCR lupta cu peste 300 de sucursale, iar Raiffeisen si BRD cu cate 200 fiecare, cele 60 de sucursale ale Bancii Tiriac aduc un plus altfel greu de obtinut rapid doar prin crestere organica.  Si totusi, crede reprezentantul uneia dintre cele mai mari banci romanesti, care a preferat sa isi pastreze anonimatul, "desi spectaculoasa, miscarea HVB nu are cum sa zdruncine pe termen scurt piata prea tare". O fuziune, spune el, necesita mult timp, si "cu atat mai mult cu cat este vorba de banci atat de diferite".  Fueredi-Kolarik Ildiko spune ca tocmai faptul ca cele doua banci sunt atat de diferite este marele atu al fuziunii. 

Prin fuziune, spune ea, cele doua banci se vor completa "excelent" si, impreuna, "vor continua sa se dezvolte bazandu-se o data cu fuziunea si pe resursele cu care vine cealalta parte". Bancherii spun, insa, ca e nevoie de timp pentru ca cele doua sa isi armonizeze activitatea, produsele si procedurile interne. "Practic, va trebui sa ia «la mana» fiecare produs si normele interne, sa le armonizeze". La fel, va trebui armonizat sistemul informatic al celor doua si procedurile interne. 

De aceeasi parere este si presedintele bancherilor, care spune ca, in general, "o fuziune este un proces lung si chiar dureros". Motivul? "Fuziunea inseamna, de fapt, un proces de eficientizare", explica Ghetea diplomat faptul ca, dupa orice miscare de acest fel, urmeaza inevitabil si disponibilizari de personal. "Ai doua banci, doua departamente de contabilitate, doua de resurse umane si tot asa. O banca nu functioneaza cu doua compartimente de acest fel - unul trebuie sa dispara, asadar." 

Oficialii HVB si Banca Tiriac estimeaza, pe de alta parte, ca fuziunea se va incheia pana la sfarsitul acestui an, dupa ce va fi autorizata si de institutiile oficiale locale. Va urma o rebrandare a bancii "nou-nascute" cu noul nume, HVB Tiriac. Pe cand vor intalni romanii pe strada noul nume? Nimic precis. "Mai intai trebuie semnat contractul si trebuie stabilite si multe alte detalii", conchide Fueredi-Kolarik.