După un an şi jumătate, respectiv din ianuarie 2023, BNR a redus vineri, pentru prima dată, dobânda de referinţă, de la 7% la 6,75%.

BNR a anunţat că inflaţia, care în luna mai ajunsese la 5,12% (mai 2024/mai 2023), va scădea peste aşteptări, ceea ce ar justifica această reducere a dobânzii de referinţă.

În piaţa monetară, această scădere operată de BNR aproape că nu va avea niciun efect imediat. ROBOR la trei luni este deja la 6% şi poate va scădea marginal sub acest nivel. IRCC, rata dobânzii de referinţă pentru creditele ipotecare/imobiliare şi creditele de consum, are un decalaj de şase luni, şi oricum este sub 6%, la 5,86% acum.

Ceea ce este interesant în comunicatul de vineri al BNR este legat de evoluţia economiei în trimestrul al doilea, care a crescut peste aşteptări.

“Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul al doilea şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut”, menţionează BNR.

În T1 creşterea economică fost foarte slabă, numai 0,1%, ceea ce a fost o surpriză pentru analişti şi pentru piaţă.

BNR spune că în lunile din trimestrul al doilea, pentru care există date – aprilie/mai, consumul şi vânzările auto-moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului întâi 2024, producţia industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcţii a lucrat din nou la un nivel de două cifre după scăderea la o valoare negativă considerabilă, pe ansamblul primelor trei luni ale anului.

Cu aceste date, putem trage concluzia că economia duduie.

Dar dacă ne uităm puţin pe componente, avem câteva astericsuri:

- Creşterea consumului vine dintr-o creştere a salariilor cu mult peste rata inflaţiei, un ritm care nu poate fi susţinut. În aprilie, conform ultimelor date disponibile, salariul mediu net a avut o creştere de 14,3% în valoare nominală faţă de aprilie 2023, ajungând la 5.207 lei, iar dacă scădem inflaţia, ajungem la o creştere de 7,9%. Acest ritm de creştere nu mai poate fi susţinut, iar acest lucru se va vedea în următoare luni.

- În ciuda situaţiei economice bune, companiile, dar şi persoanele fizice, nu se aruncă să ia credite, ceea ce arată că au îndoieli în privinţa viitorului. În aceste condiţii, creşterea depozitelor, adică a banilor strânşi în bancă, este mai mare decât ritmul de solicitări de credite. Spre exemplu, în mai 2024 versus mai 2023, depozitele populaţiei în lei au crescut cu 21,3%, în timp ce creditele au avut o creştere de numai 8,9%.

Ca un exemplu, în încercarea de a revigora cererea de creditare imobiliară, băncile au coborât dobânda la creditele ipotecare la 4,99%, cu mult sub IRCC şi sub dobânda de referinţă a BNR.

După cum remarca la ZF Live Mircea Petrilă, un broker de credite, ai putea să iei un împrumut de la bancă cu 4,99% şi să-l pui într-un depozit, cu o dobândă de peste 6%, dacă nu chiar aproape de 7%. Bineînţeles că nu se poate acest lucru, pentru că dobânda de 4,99% este valabilă pentru achiziţia unui apartament.

La nivelul companiilor, avem un ritm de creştere a depozitelor de 8,55% în lei şi 7,8% în valută, în timp ce ritmul de creştere a creditării este mai redus, respectiv o creştere de 5,9% la creditele în lei şi 6,1% la creditele în valută.

Există o reticenţă evidentă din partea companiilor, atât cele străine cât şi cele româneşti, de a face investiţii - de a se arunca la noi investiţii, în condiţiile în care sunt semne legate de fiscalitatea de la anul, respectiv creşteri de taxe şi impozite, de piaţa muncii – nu se găsesc oameni iar salariile cresc, ceea ce pune o presiune considerabilă pe bugetele de investiţii, şi nu în ultimul rând de finanţarea bancară, unde dobânzile sunt mari. Este un paradox, companiile nu au o problemă cu dobânzile actuale în sensul plăţii creditelor actuale, dar au în schimb o problemă în a lua noi împrumuturi, pentru că dobânzile sunt considerate mari şi atârnă greu în bugetul de investiţii.  

- Derapajul finanţelor publice - adică necesitatea corectării bugetului şi a deficitului bugetar prin creşterea din nou a taxelor şi impozitelor după cele operate în toamnă şi la începutul anului, pentru că de reducerea cheltuielilor bugetare nici nu se poate vorbi pentru că toţi politicienii sunt în campanie electorală – va influenţa mai mult politica monetară decât scăderea inflaţiei.

BNR a operat o primă scădere de dobândă, probabil că va mai opera în toamnă încă două scăderi, dar acest lucru nu va avea o influenţă considerabilă în economie şi în deciziile companiilor de a face noi investiţii.

Economia merge în afara politicilor monetare.

Este bine că BNR a redus dobânda de referinţă, măcar ca şi semnal. Când ritmul de creştere a creditării, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi al companiilor, va depăşi ritmul de economisire, atunci am putea spune că economia absoarbe lichidităţile în exces, care sunt acum pe piaţă atât la nivelul băncilor, cât şi la nivelul pieţei în general.